Update octombrie 10, 2022 Mihaela Bilic a intrat în conflict cu veganul Andrei Roșu după ce a spus că mezelurile în cantități mici sunt bune iar nitriți, chiar în cantități mari, se găsesc în multe legume.
, a scris Mihaela Bilic pe Facebook, potrivit ziare.com.Andrei Roșu, care este și component al trupei Gaz pe foc, s-a inflamat imediat:“Eu v-am zis că această doamnă ar trebui internată. Sau, cel puțin, reclamată la colegiul medicilor și oprită din a da sfaturi la tv, radio etc. Degeaba încadreaza OMS mezelurile in grupa 1 de carcinogeni, că vine dna b și ne atrage atenția că nu le apreciem suficient. Apoi vin aici fanii dnei b, care îmi spun că nu am voie să zic nimic pe tema asta, pentru că nu sunt doctor. Și ca, probabil, ăia de la OMS sunt proști…”
Dan Teodorescu a comentat și el declarația Mihaelei Bilic: “Gustoase, concentrate în nutrienți şi în calorii, mezelurile sunt de fapt o supercarne”.
Stimată doamnă, dacă ne mai spuneți şi că sedentarismul prelungeşte viața, fumatul întăreşte plămânii şi alcoolul protejează ficatul, veți deveni medicul favorit al românilor”
Însă totul a pornit după ce Mihaela Bilic a luat apărarea brânzei clasice în “disputa” cu cea vegetală. Bilic a susținut într-o postare că “Brânza vegetală este un produs ultra transformat și plin de aditivi, ca să fie obținute structura, culoarea și gustul de brânză adevărată”.
Doctorul a mai afirmat că “Brânza vegetală nu este mai sănătoasă nici pentru siluetă nici pentru sistemul cardiovascular. Și nu are valoarea nutritivă a brânzei clasice.Brânza făcută fără lapte este mai degrabă o pastă de amidon a cărui gust și textură sunt îmbunătățite cu grăsimi vegetale. Spre deosebire de brânza clasică care conțină doar proteine și grăsimi animale, în brânza vegetală avem carbohidrații și uleiurile ca ingrediente principale. Asta înseamnă că are un indice glicemic crescut și crește riscul de obezitate și diabet de tip 2”.
În replică, Andrei Roșu a spus că “Bilic a rămas în paradigma anilor 90-2000, când brânzeturile alternative se făceau din ulei de palmier și alte prostii”, prezentând beneficiile superioare ale brânzei de caju.
Mihai Razvan Moraru: „Au sărit toti veganii sa explice ca nitrații și nitriții se găsesc doar in mezeluri! 🤣🤣
Doamna Mihaela Bilic a avut zilele trecute o postare despre mezeluri. Și a argumentat ca o anumită cantitate nu dăunează sănătății, pentru ca nitrații nu se regăsesc doar in aceste alimente. Dimpotrivă, cei mai mulți se regăsesc in …..fructe și legume!
Nu ma pricep eu la industria mezelurilor, dar la nitriți Doamna Bilic are dreptate! Nu de alta, dar asta facem: creștem plante cât mai sănătoase si încercam sa ii învățam si pe alții sa facă asta!
Au sărit toți veganii de pe rețea să o acuze de minciună! Dar eu cred ca ei nu prea cunosc de unde vin acești compuși și nici nu știu ce conține brânza vegană sau hamburgerul vegan. Apropo – dragi vegani, de ce numiți alimentele din dieta vegană hamburger, branza, lapte, smântâna? De ce folositi numele alimentelor pe care le considerați nocive? Eeee, știți de ce!
Bun! Orice planta de pe lumea asta are nevoie de azot ( N ). Azotul este elementul fără de care nu s-ar putea crea în plantă compuși esențiali metabolici, structurali sau genetici, fiind un element de baza impreuna cu carbonul, hidrogenul și oxigenul. El exista in tot ce este viață și reprezintă cam 70% din atmosferă. Aminoacizii, proteinele, enzimele – ele nu ar putea fi sintetizate de plante fără azot, pentru ca nu ar putea crește și nu ar putea fructifica. Exista mici excepții de la acest sistem, cateva plante leguminoase, cum e soia, care asimilează mult azot atmosferic. Dar și o cultura de soia, pentru a putea avea producții bune, in anumite etape sau situatii are nevoie de azot aplicat foliar sau la sol. Mai exista bacterii care fixează azotul in sol, însă la un nivel limitat, care poate doar completa aportul chimic, nu il poate inlocui integral. Cea mai sigura cale e descompunerea resturilor vegetale in sol, însă in anumite situații ( cum e seceta ) acest proces e aproape imposibil. Azotul este in toată materia organica, iar in agricultura se folosește azotul chimic ca supliment, pentru ca altfel producțiile ar scădea cu 80% și am fi toți forțați la dieta drastică!
Bun! Asadar, proteina din planta, atât de cautata de vegani, nu poate exista fără azot. Recolta cu un conținut mare de proteina, atât de căutată de vegani pentru a inlocui proteina animală, necesită un consum mare de azot, in mare parte chimic.
In general, 95% din acest azot suplimentar este aplicat prin îngrășămintele chimice.
Azotul poate fi preluat de planta sub forma nitrică ( NO3 ) sau amoniacala ( NH4 ).
Descompunerea sa aduce și pierderi: o parte importanta se evapora in atmosfera ( in special azotul molecular N2 ) , iar alta parte se spală și ajunge in apa freatică! Adică cu cât vrem proteina vegetală mai multă, cu atât poluăm mai mult apa și solul! Eee, nu mai este așa de Eco sa fii vegan, nu? Și sa știți ca mare parte a apei din România este poluata!
Sper ca nu ati renuntat pana aici! 😎
Nitriții și nitrații – ca am ajuns și la ei sunt derivati, rezultați in urma descompunerii moleculei de azot. Mai exact, nitratul este precursorul nitritului. Ei se regăsesc in mod natural prin descompunerea materiei organice in natura sau prin aplicarea îngrășămintelor chimice. Unde ii regăsim cel mai mult? In plante! Dar și in sol sau apa, dacă solurile au un conținut mare de materie organica sau dacă am aplicat ingrasaminte atunci când nu trebuie, sau in doza prea mare. De acolo ajung in apa.
Unde in plante se regăsesc cel mai mult? In frunze, in legumele de la care folosim …..aparatul foliar: salata, varza, rucola, spanac, etc!
Al doilea nivel al concentrațiilor se regăsește in legume și cereale! Ei – fix cele folosite de vegani intens in alimentație. Grâu, orz, mazare, soia – tot recomandate de produsele vegane, nu?
Unde regăsim mai putini? In seminte și in tuberculi!
Dar cum spuneam avem nitrați și in apa, inclusiv in cea pe care o cumpărăm, in doze recomandate. Organismul nostru produce o enzima capabilă sa ne apere de nitrați, normal in anumite doze. Doar belelusii pana la vârsta de 6-8 luni nu au aceasta enzima și de aceea se recomanda apa cu putini nitrați, de maxim 10 mg/l.
Și acum ajungem la nitrații folositi in industria alimentara. Rolul lor este de a îmbunătăți calitatea alimentelor și de a le proteja de activitatea microbiană. De ce sunt contestați? Pentru ca in sistemul digestiv ei pot / sunt transformați in nitriti, care la rândul lor creează stres oxidativ și implicit disfuncția celulelor. Adică boli acute și cronice. Si știm asta de prin anii ‘70, când primul studiu a confirmat. Dar asta nu fac doar nitrații din mezeluri! Asta fac și cei aflați in exces in apa, salata sau mazare!
Însă, dacă vei consuma ponderat, in doze recomandate, cu o alimentație diversificată, acest risc devine minim. Problema apare atunci când mănânci excesiv mezeluri sau orice aliment cu conținut mare de proteina sau orice legumă care consuma mult azot!
Orice aliment consumat in exces este dăunător. Nu exista unul care sa nu îți aducă probleme medicale. Si tocmai aici e diferența între Doamna Bilic – care tocmai asta spune, ca alimentele sunt sănătoase dacă sunt consumate in doza potrivită și veganii care recomanda consumul in exces al proteinei vegetale si al legumelor bogate in …..nitrați!
Si închei prin a spune ca fiecare e liber sa trăiască așa cum vrea. Însă aici cei care tot reclama ca apăra sănătatea si mediul, total neinformați si agresivi sunt cei mai periculoși. Știți de ce? Pentru ca aud si văd oameni care ajung bolnavi la medic, cu copiii bolnavi pentru ca le impun un regim alimentar radical. Iar veganii radicali și neinformați sunt unii dintre ei! Între un vegan radical și un om care mănâncă salam la fiecare masa nu exista o diferența!
Mâncați cu cap! Dar nu alergați după “Rețete” minune!”
