Update octombrie 10, 2022 Medicul Horaţiu Ioani, singurul român care deţine titlul de Fellow al Colegiului Regal Britanic de Chirurgie, medic neurochirurg care şi profesează acum în ţară, luând decizia de a reveni din Marea Britanie după 8 ani, a povestite xperienţa anilor petrecuţi în Anglia, despre diferenţele în linii mari dintre sistemul medical din Marea Britanie şi cel din România, dar şi ce proiecte are în desfăşurare în România.
„A meritat întoarcerea în ţară, am găsit foarte multă deschidere, pe toate planurile, şi la nivel de decidenţi politici,şi administrativ, colegi, e de bine şi a fost productiv.
Sunt fellow, membru eşti iniţial, şi apoi, după examen, devii fellow. E o certificare a ceea ce ai învăţat acolo, nu am nişte avantaje în viaţa de zi cu zi a titulaturii în sine, doar că am acces la colegi de acolo când vreau să discut cazuri. De exemplu, cazuri oncologice, tumori sau cazuri de chirurgie spinală complexă, adică avem discuţii legate de care ar fi cea mai bună terapie, facem o fixare mai mare, mai mică, o decompresie, chestii tehnice. Sau pe partea de oncologie, dacă au apărut ceva tratamente noi într-o anumită zonă care se dau în Anglia şi nu se dau în alte părţi sau ce mai zice cercetarea pe o anumită temă, lucruri de genul acesta”, a spus Dr.Ioani, citat de stiripesurse.ro.
Mai mulţi medici din echipa Dr. Ioani, dar şi din alte specialităţi prezente la Colentina, au ales să se întoarcă în ţară, să facă performanţă aici. Un pacient ajunge să fie văzut, îngrijit de 10-15 medici de diferite specialităţi, afirmă Dr. Ioani.
„Avem chiar mulţi medici din această categorie, cumva Colentina are foarte mulţi medici care activează şi care la un moment dat în formarea profesională au mers în străinătate, pe linia asta sunt şi pe neurochirurgie şi în alte specialităţi sunt medici care au parcurs etape de pregătire şi în străinătate şi care s-au întors în România şi încă ţin legătura cu ţările pe unde au fost. Strict departamentul de neurochirurgie are 8 medici, dar noi nu trăim într-o bulă, colaborăm cu medicii de la Colentina, în total pentru un pacient care vine la tratament la mine cred că sunt vreo 10-15 specialişti şi personal care intervine într-o formă sau alta al managementului, de la consultul de cardiologie, kinetoterapie, anestezie, neurologie”, a explicat medicul neurochirurg.
Diferenţa faţă de sistemul de sănătate britanic: clinical pathway, sau traseul pacientului. Există proceduri clare în Marea Britanie care se aplică atunci când pacientul cu o anumită afecţiune trebuie să primească îngrijire medicală. Un pacient cu o tumoră cerebrală trebuie să aibă în doar câteva zile un plan de tratament bine stabilit, explică medicul. Sistemul de acces rapid la medici şi tratament trebuie implementat în mod deosebit în cazul zonelor rurale, accesul fiind mult mai uşor în centrele universitare.
„În primul rând, e o chestie aşa, care nu e ceva palpabil, este vorba despre parcursul pacientului, clinical pathway. Sunt nişte proceduri prin care pacientul cu o anumită afecţiune trebuie să ajungă cât mai rapid la echipa cea mai bună care poate să-l trateze, de exemplu un pacient cu o tumoră cerebrală trebuie să aibă un plan de tratament în decurs de o săptămână, să înceapă să fie implementat cât mai repede, asta decid specialiştii care se ocupă de asta, şi pentru asta sunt nişte proceduri care se respectă, nu-i primul venit primul servit ci afecţiunea are prioritate în funcţie de gravitate.
Acuma sunt medici care cumva se zbat ei pentru pacienţii lor ( n.red. referindu-se la sistemul medical din România) să-i trimită către o echipă care poate să-i managerieze, vorbim despre pacienţii din provincie, că în Bucureşti acum cam ai acces la orice echipă de orice specialitate destul de rapid.
În Anglia, sistemul ăsta nu era forjat ca să zic aşa în centrele universitare, locul unde se vedea eficienţa lui era în comunităţi din acestea de 10-15 mii de locuitori, undeva la distanţă de un centru universitar, unde erai diagnosticat cu o problemă şi atunci erau toate aceste pathway-uri astfel încât pacientul respectiv să primească aceeaşi îngrijire pe care ar primi-o un pacient într-un centru universitar, aici este provocarea.
În jurul acestui concept de acces rapid la specialităţi se poate construi sistemul sanitar practic. Este de adăugat că accesul rapid la diverse specialităţi este o afirmaţie destul de generală, pentru că în ziua de astăzi nu prea se mai vorbeşte despre specialitate de sine stătător”, a precizat Dr. Ioani.
