Zile de coșmar în Mariupol: „Ne omorau. Dacă ne strângeam în grup ca să găsim apă, trăgeau asupra noastră. Am îngropat oameni în curţi”

Update martie 22, 2022 Dmitro şi Tania Şveţ au povestit pentru CNN zilele de coșmar prin care au trecut de la începutul războiului. Cei doi, împreună cu fiica lor de 7 ani, au petrecut primele 23 de zile ale războiului din Ucraina ascunşi în pivniţa lor, în Mariupol.

“Nu mai există un oraş acolo. Nu mai există oraşul Mariupol… nu a mai rămas nicio clădire rezidenţială. Doar 10 la sută din oameni au rămas. Pensionari fără bani sau cei fără maşini care nu pot pleca şi oameni care nu pot merge”, a afirmat Tania, care se află acum într-un adăpost la Dnipro.

Zile de coșmar în Mariupol: „Ne omorau. Dacă ne strângeam în grup ca să găsim apă, trăgeau asupra noastră. Am îngropat oameni în curţi” 1

“Nu am făcut baie trei săptămâni, ne-am făcut nevoile pe o găleată, într-o pungă”, a scris Tania într-un jurnal pe care l-a ţinut de când a început asediul. Familia ieşea foarte rar din pivniţă, doar pentru a găsi mâncare şi apă. O dată, a ieşit pentru a ajuta să fie îngropaţi vecini care au fost ucişi în timp ce stăteau la coadă pentru mâncare.

“Problema este că în oraşul nostru nu aveam nimic. Nu aveam reţea la telefon, nu aveam internet. Totul era tăiat. Alimentarea cu gaze, cu apă. Curentul electric. Făceam mâncare afară, pe foc. Focul îl făceam cu lemne luate din parcuri. Pentru că nu aveam altă opţiune pentru a supravieţui”, a explicat şi Dmitro, citat de Adevarul.ro.

Dmitro se teme să părinţii săi şi socrii săi, rămaşi în Mariupol, vor muri de foame. “Nu ştiu dacă vor supravieţui, pentru că nu mai există mâncare. Tata mi-a spus: Nu avem mâncare. Poate pentru o săptămână. Maxim”, a spus bărbatul pentru CNN, cu lacrimi în ochi. “Nu ştiu dacă îmi voi mai vedea părinţii sau îi voi mai auzi vreodată. N-am nicio idee”, a adăugat el.

„Problema este că în oraşul nostru nu aveam nimic. Nu aveam reţea la telefon, nu aveam internet. Totul era tăiat. Alimentarea cu gaze, cu apă. Curentul electric. Făceam mâncare afară, pe foc. Focul îl făceam cu lemne luate din parcuri. Pentru că nu aveam altă opţiune pentru a supravieţui”, a explicat şi Dmitro.

Cuplul spune că aveau sentimentul că armata rusă ţinteşte grupurile de civili care stăteau la coadă pentru mâncare, apă sau medicamente. “Ne omorau. Dacă ne strângeam în grup ca să găsim apă, trăgeau asupra noastră”, a afirmat Tania.

Dmitro a ieşit de câteva ori din pivniţă pentru a găsi mâncare şi apă, iar atunci a văzut cruci improvizate din beţe, care marcau morminte săpate în cartiere rezidenţiale. “Îngropam oameni în faţa grădinilor lor, în curţi. Vecinii ne-au rugat să îi ajutăm să sape morminte pentru copiii lor”, a spus bărbatul.   El a povestit că o bombă a explodat în faţa sa în timp ce el aştepta la coadă pentru apă. În acel atac au murit trei oameni. Dmitro a ajutat ca ei să fie îngropaţi.

Rusia, ultimatum pentru Mariupol să depună armele. Viceprim-ministrul Ucrainei: „Este exclus ca cineva să se predea”

Ucraina a respins ultimatumul Rusiei ca Mariupolul să se predea, a transmis viceprim-ministrul Irina Veresciuk.

În lipsa cedării controlului asupra orașului, Mariupol nu a fost inclus pe lista orașelor unde s-au organizat coridoare umanitare.

Forțele ruse le-au ordonat locuitorilor din Mariupol să se predea până luni, la 5 dimineața, spunând că cei care se predau vor putea părăsi orașul pe coridoare umanitare, scrie digi24.ro.

„Este exclus ca cineva să se predea, să depună armele” în oraș, a declarat viceprim-ministrul Irina Veresciuk, potrivit Reuters. „Am informat deja partea rusă despre asta.”

Dmitro Gurin, parlamentar ucrainean originar din Mariupol, crede că Rusia încearcă să forțeze orașul să se predea prin înfometare. El spune că orașul, cu cei aproximativ 300.000 de locuitori ai săi încercuiți, nu se va preda.

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Acceptând că acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.