Update aprilie 25, 2022 Un bărbat din Statele Unite a descoperit doar acum, când a venit primăvara, că cinci urși au hibernat sub casa lui toată iarna. În România, problema urșilor încă nu are o rezolvare în condițiile în care sunt foarte multe exemplare.
Bărbatul, care a închiriat o casă în South Lake Tahoe, a spus că, din când în când, a mai auzit sunete ciudate, asemănătoare unui sforăit, venind dinspre podeaua de lemn a casei, însă nu s-a panicat și nici nu s-a gândit că un animal sălbatic și-a făcut culcuș în casa lui. Însă, în această săptămână, sunetele s-au intensificat și au devenit mai clare și mai dese. Bărbatul a recunoscut mormăitul unui urs și a sesizat o organizație de protecție a urșilor, relatează CNN.
O echipă a venit să verifice casa și a descoperit sub ea nu mai puțin de 5 urși negri, o mamă și patru pui.
Directorul executiv al BEAR League, Ann Bryant, a declarat pentru CNN că, cel mai probabil, urșii au hibernat sub casă de la începutul lunii decembrie.
Zgomotele pe care le-a auzit chiriașul erau probabil cele scoase în timpul alăptării. „Acești urși nu hibernează profund, ei intră într-un fel de stare de veghe”, a mai spus ea, potrivit Digi 24.
Atunci când echipa a descoperi urșii, mama își pregătea puii pentru ieșirea din hibernare. De altfel, ursoaica a ieșit de sub casă chiar atunci, și-a chemat puii și au plecat cu toții spre pădure.
Pomii fructiferi de pe străzile din Băile Tuşnad vor fi tăiaţi, pentru a îndepărta urşii de oraş
Primarul oraşului, Butyka Zsolt, a explicat, într-o postare pe Facebook, că aceasta este una dintre soluţiile identificate de un grup de lucru, format din voluntari, care lucrează la găsirea unor soluţii viabile privind rezolvarea problemelor create de urşi în intravilan.
“Pe parcursul anului trecut am reuşi să inventariem şi să identificăm multe elemente care atrag urşii în oraş împotriva voinţei noastre. Încercăm să le eliminăm treptat, pentru a creşte siguranţa localnicilor şi a turiştilor.
Din păcate, între aceste elemente se regăsesc pomi fructiferi de-a lungul străzilor. Dintre aceştia, am identificat 24 de bucăţi care au asigurat 70% din hrana urşilor care au vizitat oraşul în perioada de coacere a fructelor. Aceste surse de hrană nu ar trebui să fie în oraş, printre oameni.
În perioada următoare vom elimina aceşti pomi fructiferi. În locul lor plantăm, desigur, alţi copaci. Cerem înţelegerea şi răbdarea locuitorilor. Această muncă inevitabilă este pentru siguranţa publică şi pentru a evita conflictele cu urşii”, se arată în postarea de pe Facebook, potrivit G4Media.
Primarul Butyka Zsolt a precizat că e vorba, cu precădere, de meri şi pruni sălbatici, aceştia urmând să fie tăiaţi.
Clujeni îngrijoraţi de apariţia unui urs în apropierea oraşului
Un urs a fost fotografiat într-o pădure din comuna Baciu, localitate lipită de Clu-Napoca. Admistratorul fondului de vânătoare din zonă avertizează că în ultimii ani din ce în ce mai mulţi urşi au fost văzuti aici. În ciuda îngrijorării unora dintre locuitorii comunei, biologul Tibor Hartel susţine că nu este nimic neobişnuit, în contextul în care sursele de hrană ale urşilor se împuţinează, anunță Adevarul.
Biologul Tibor Hartel, conferenţiar la Universitatea Babeş-Bolyai, a susţinut că prezenţa ursului în apropierea oraşului „e o veste faină şi nu este neaşteptată, am vorbit despre această posibilitate şi la protestul împotriva expansiunii imobiliare în Hoia-Baciu.
În postările mele despre urs mai făceam „trimitere” spre amplificarea acestor situaţii în viitor.”
Dezvoltarea imobiliară sălbatică a Clujului a determinat apariţia unor proiecte de blocuri tot la marginea pădurilor, uneori, chiar în păduri. Biologul a susţinut că pentru a proteja ursul, va trebui să ne gândim dacă suntem, ca societate, dispuşi pentru următoarele:
1. Să realizăm că prezenţa urşilor în jurul aşezărilor umane va fi mai comună, de fapt în unele cazuri va fi inevitabilă. Distribuţia ursului la nivel regional este influenţată de o serie de factori social-ecologici, amintesc doar câteva pentru a menţine caracterul de pastilă a postării: variaţii în resursele locale de hrană (care la rândul lor sunt expuse variaţiilor climatice dar şi influenţei factorului uman), variaţii în densităţile poplaţionale locale şi a modului în care omul foloseşte peisajul (de la garduri electrice prin expansiunea clădirilor, a şoselelor până la modul de a face agricultura). Fiecare dintre cele enumerate singure dar mai ales împreună vor influenţa distribuţia urşilor. Doar pe axa schimbărilor climatice s-a arătat că variaţiile climei influenţează abundenţa locală şi distribuţia hranei urşilor. În regiunile în care hrana lor naturală se împuţinează urşii vor fi nevoiţi să complementeze hrana naturală cu hrana pe care o găsesc în preajma oamenilor.
2. Fiecare mare oraş – din zone de urs sau pe culoare ecologice – va trebui să abordeze ursul ca specie protejată dar şi ca factor de risc/hazard în PUGuri şi PUZuri. În acest moment ursului este alocat 1 propoziţie în PUGurile din RO (multe PUGuri din regiuni cu urşi nu au menţionat această specie!). Dacă ar fi să sintetizez modul în care apare ursul în PUGuri asta este: „Biodiversitatea în jurul oraşului este ridicată, amintim specii ca arici, vulpe, broască, ciocănitoare, urs, lup şi mistreţ.” Cred că recunoaştem că ursul merită mai mult decât o astfel de propoziţie. Ştiinţa conservării carnivorelor mari şi ştiinţa transdisciplinarităţii sunt foarte dezvoltate deja şi există deja cunoaşterea teoretică, aplicativă necesară pentru a dedica 1 capitol întreg carnivorelor şi dimensiunilor socio-culturale, economice, instituţionale ale acestora.
3. Ursul revine în zona Clujului. Ecologic şi evolutiv nu este nimic nefiresc în prezenţa ursului în zonele de deal sau chiar câmpie. Ceea ce este cultural nefiresc, neobişnuit -citiţi pe Google despre shifting baseline syndromme- nu este în fiecare caz ecologic nefiresc.
4. În cazul urşilor este necesar să se vehiculeze un concept complementar capacităţii de susţinere ecologice (ecological carrying capacity). În egală măsură este importantă capacitatea susţinerii culturale (cultural carrying capacity). Pentru asta sunt necesare o serie de activităţi şi intervenţii atât pe axa comunicării cât şi pe axa civică/participării, cât şi instituţională şi politică. Dar vedeţi, aceste axe nu au putut fi activat pentru a opri acumularea gunoaielor şi oprirea construcţiilor ilegale în detrimentul naturii (şi a valorilor bioculturale). Acum mă aştept ca acestea să fie mobilizate (şi) pentru carnivorele mari. Ni-i aşa că sunt deplasat? Sunt, sunt.
5. Reconceptualizarea carnivorelor mari vis a vis de om. Carnivorele sunt asocieate cu sălbăticia. Dar ştim că atât ursul cât şi lupul pot coexista cu oamenii, dacă spaţiul şi condiţiile sunt respectate. Foarte multe articole arată deja că menţinerea peisajelor cu înalte valori naturale, menţinerea conectivităţii ecologice, va fi benefică şi oamenilor. Dacă am putea asigura un viitor ok pentru carnivorele mari asta ar asigura spaţiu eclogic pentru foarte multe specii protejate şi funcţii ecosistemice din care oamenii pot beneficia în multe căi.
