Update martie 13, 2022 Francis Fukuyama, politolog, economist politic și scriitor american, crede că Rusia se îndreaptă spre o înfrângere totală în Ucraina. Totul merge prost pentru ruși, de la planificare la execuție. Rezistența ucraineană i-a demoralizat pe soldații ruși.
Bogdan Glavan: „Francis Fukuyama:
“Scriu asta din Skopje, Macedonia de Nord, unde sunt de săptămâna trecută, predând unul dintre cursurile noastre de Leadership Academy for Development. Urmărirea războiului din Ucraina nu este diferită aici în ceea ce privește informațiile disponibile, cu excepția faptului că sunt într-un fus orar adiacent și faptul că există mai mult sprijin pentru Putin în Balcani decât în alte părți ale Europei. O mare parte din asta se datorează Serbiei și găzduirii Sputnik-ului de către Serbia.
Voi face mai multe prognoze:
1. Rusia se îndreaptă spre o înfrângere totală în Ucraina. Planificarea rusă era incompetentă, bazată pe o presupunere greșită că ucrainenii erau favorabili Rusiei și că armata lor se va prăbuși imediat după o invazie. În mod evident, soldații ruși purtau uniforme pentru parada victoriei de la Kiev, mai degrabă decât muniție și rații suplimentare. În acest moment, Putin și-a angajat cea mai mare parte a întregii sale armate în această operațiune – nu există rezerve vaste de forțe pe care să le poată apela pentru a le adăuga la bătălie. Trupele ruse sunt blocate în afara diferitelor orașe ucrainene, unde se confruntă cu probleme uriașe de aprovizionare și atacuri ucrainene constante.
2. Prăbușirea poziției lor ar putea fi bruscă și catastrofală, mai degrabă decât să se producă lent printr-un război de uzură. Armata de pe teren va ajunge într-un punct în care nu poate fi nici aprovizionată, nici retrasă, iar moralul se va evapora. Acest lucru este cel puțin adevărat în nord; rușii se descurcă mai bine în sud, dar acele poziții ar fi greu de menținut dacă nordul se prăbușește.
3. Nu există o soluție diplomatică posibilă înainte ca acest lucru să se întâmple. Nu există niciun compromis imaginabil care să fie acceptabil atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, având în vedere pierderile pe care le-au suferit în acest moment.
4. Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite s-a dovedit încă o dată a fi inutil. Singurul lucru util a fost votul Adunării Generale, care ajută la identificarea actorilor răi sau prevaricatori ai lumii.
5. Deciziile administrației Biden de a nu declara o zonă interzisă de zbor sau de a nu ajuta la transferul MiG-urilor poloneze au fost ambele bune; și-au păstrat capul într-o perioadă foarte emoționantă. Este mult mai bine ca ucrainenii să-i învingă pe ruși pe cont propriu, privând Moscova de scuza că NATO i-a atacat, precum și evitând toate posibilitățile evidente de escaladare. MiG-urile poloneze, în special, nu ar adăuga prea mult capacităților ucrainene. Mult mai importantă este o aprovizionare continuă de Javelins, Stingers, TB2, consumabile medicale, echipamente de comunicații și partajarea informațiilor. Presupun că forțele ucrainene sunt deja coordonate de serviciile de informații NATO care operează din afara Ucrainei.
6. Costul pe care îl plătește Ucraina este enorm, desigur. Dar cele mai mari daune sunt provocate de rachete și artilerie, despre care nici MiG-urile, nici o zonă de excludere a zborului nu pot face prea multe. Singurul lucru care va opri măcelul este înfrângerea armatei ruse la sol.
7. Putin nu va supraviețui înfrângerii armatei sale. El este susținut pentru că este perceput a fi un om puternic; ce are de oferit odată ce dă dovadă de incompetență și este dezbrăcat de puterea sa coercitivă?
8. Invazia a făcut deja pagube imense populiștilor din întreaga lume, care înainte de atac și-au exprimat simpatia pentru Putin. Printre aceștia se numără Matteo Salvini, Jair Bolsonaro, Éric Zemmour, Marine Le Pen, Viktor Orbán și, desigur, Donald Trump. Politica războiului a dezvăluit înclinațiile lor în mod deschis autoritare.
9. Războiul până în acest punct a fost o lecție bună pentru China. La fel ca Rusia, China a construit forțe militare aparent de înaltă tehnologie în ultimul deceniu, dar nu au experiență de luptă. Performanța mizerabilă a forțelor aeriene ruse ar fi probabil replicată de Forțele Aeriene ale Armatei de Eliberare a Poporului, care, în mod similar, nu are experiență în gestionarea operațiunilor aeriene complexe. Putem spera că conducerea chineză nu se va amăgi cu privire la propriile capacități, așa cum au făcut-o rușii când se gândeau la o viitoare mișcare împotriva Taiwanului.
10. Să sperăm că Taiwanul însuși se va trezi cu privire la necesitatea de a se pregăti pentru a lupta așa cum au făcut ucrainenii și de a restabili recrutarea obligatorie. Să nu fim prematur defetiști.
11. Dronele turcești vor deveni bestselleruri.
12. O înfrângere a Rusiei va face posibilă o „nouă naștere a libertății” și ne va scoate din funk despre starea în declin a democrației globale. Spiritul anului 1989 va trăi mai departe, mulțumită unui grup de ucraineni curajoși.”
***
Sunt mai pesimist sau mai sceptic decât Fukuyama. Este adevărat că pierderile rușilor sunt cele mai mari de la WW II încoace (socotind primele două săptămâni) și că militarii nu au nici un chef de acest război. Cred că Putin dă din colț în colț încercând să găsească militari de înlocuire. Dacă acceptăm estimarea de 5000 de morți și aprox. 15000 de răniți și prizonieri (pe baza ratelor istorice), atunci 10% din efectivele Rusiei concentrate în Ucraina au fost eliminate, ceea ce este foarte mult pentru două săptămâni, din perspectivă istorică.
Și eu cred că nu se va ajunge prea repede la un compromis.
Dar, acord o probabilitate mai mare creșterii intensității războiului, creșterii bombardamentelor, creșterii calității managementului. Deja apar constant mărturii care arată folosirea dronelor atât de către ucrainieni cât și de către ruși. Vedem soldați ucrainieni bine înzestrați și motivați, dar și bombardamente sistematice, unele bine dirijate din parte rușilor. De o săptămână se cam bate apa în piuă, însă nu e clar cât din această stagnare se datorează dezordinii rușilor sau cât este calculată, pentru a permite refacerea și aprovizionarea efectivelor. Cleștele pare să se strângă încet-încet în jurul Kievului.
Scenariul optimist este cel al lui Fukuyama. Scenariul pesimist este cel în care Kievul va fi distrus precum Groznâi sau orașele din Siria”.
