Update februarie 25, 2022 Un soldat din Ucraina, de origine română, a fost ucis astăzi de soldații ruși.
Potrivit site-ului ucrainean unian.net, 8 bărbați și 10 femei au murit în urma unui atac la o unitate militară din Odessa. Printre victime s-a numărat și Andrei, un soldat ucrainean de origine română. Militarul avea 32 de ani și era tatăl unei fetițe în vârstă de 4 ani. Soția lui Andrei era însărcinată în șapte luni.
Vestea morții tânărului soldat a fost dată de mătușa sa, Liliana Ciobanu, o femeie care trăiește în Bragadiru, Ilfov, la doar câțiva kilometri de București.
“Nepotul nostru, Andrei, a murit în bombardamentul absurd al unității de radiotehnică militară 0173 din Podolsk, regiunea Odesa. Ar mai fi dorit să trăiască… A lăsat în urmă o fetiță de numai 4 ani și o soție însărcinată în 7 luni… Avea doar 32 de ani…”, a scris, pe Facebook, mătușa militarului, potrivit RTV.
Distrusă de durere, femeia a postat și câteva fotografii surprinse în locul în care Andrei a fost ucis de ruși.
Cristina Manea: „Să facem un mic exercițiu de imaginație. Fiul tău de 18, 20, 23 de ani iese în oraș. Pe străzi patrulează soldați înarmați care îi legitimează pe băieții tineri și îi urcă în microbuze. Apoi primești un telefon de la copilul tău că nu se mai întoarce acasă, că se află undeva într-o cazarmă și primește echipament militar. Zici că e o scenă dintr-un film de război, din acelea care le plac băieților. Nu, asta se întâmpla ieri și se întâmplă azi, cam la două ore de Putna, ca să dăm un reper mai cunoscut.
Ieri le-am trimis un mesaj prietenelor noastre, două surori din Ucraina, Mariana si Elena Opaets (numele lor de familie, atât de duios și românesc). În urmă cu 15 ani, când erau studente la București, în timpul liber făceau baby sitting și așa au ajuns în familia noastră, să ne ajute cu copiii. Am păstrat legătura și vorbim la telefon de sărbători, de Crăciunul nostru sau de Crăciunul lor pe stil vechi. Locuiesc în satul Cireș, raionul Storojineț, în apropiere de Cernăuți. Mariana m-a sunat aseară. Avea o voce gravă, întretăiată, speriată. Mi-a povestit de spaima care s-a instalat acolo, de măsurile luate de autorități, închiderea de urgență a școlilor, raționalizarea benzinei și alimentelor, limitarea strictă a retragerilor bancare și recrutarea direct de pe stradă a băieților. Ce te-ai face, dragă mamă, dacă ai primi telefonul acela de la băiatul tău? Mintea mea nu poate procesa încă un răspuns.
Multinaționala de IT a lui Radu are mii de angajați în Europa de est care vorbesc tot timpul între ei în conferințe și meetinguri. De ieri toți cei două mii de it-iști ucrainieni s-au declarat “out of office” pe termen nelimitat. Bărbații sunt concentrați și își trimit familiile către România unde compania a închiriat camere la un hotel în București. Românii se organizează, cum să-i aștepte la graniță și să-i transporte. În vreme ce rușii tac, nu zic nimic.
I-am spus Marianei să ne sune, să ne dea de veste dacă au nevoie de orice. Satul Cireș e la două ore de Putna noastră. Mi-a spus că speră să nu fie nevoie, să treacă cu bine, deocamdată la ei, în afară de avioanele care trec pe cer, nu se aud bombardamente.
Ne-am plâns de covid și de carantină, de stat prea mult în casă, la tihnă, căldurică și mâncărică? Nenorocirea care pândește după colț are alt chip și altă mască. Și nu din aceea medicinala, cu trei pliuri. Căci, după cum au comentat cu amar elevii mei azi, se pare că în anul de grație 2022, omenirea nu a învățat nimic din lecțiile sângeroase ale trecutului.
I-am zis Marianei că îi purtăm în rugăciuni, atât putem face și dacă va fi nevoie, vom face ce trebuie”.
