Update ianuarie 26, 2023 Ioana Ginghină a realizat că este dependentă de telefonul mobil, nu se aștepta să fie atât de rău precum alte vicii, însă s-a înșelat.
„Am o dependență… de telefonul meu. Când mă simt nefericită, neîmplinită, copleșită, deprimată, plictisită, apelez la dependența mea pentru a evada.
Anul trecut, am simțit aceste emoții tot timpul. M-am gândit că nu e mare lucru.
Adică, nu e ca alcoolul, nicotina sau drogurile, așa că nu e chiar așa de rău, nu? Doar că m-am înșelat. A fost și este dăunător. Cred că mi-am prăjit creierul.”, a scris Ioana Ginghină, pe blogul său personal, potrivit wowbiz.ro.
Mai mult decât atât, Ioana Ginghină a mai făcut o dezvăluire, mai precis că săptămâna trecută a făcut o medie de peste 9 ore pe zi de utilizare a telefonului mobil, lucru de care nu este deloc mândră, conform spuselor sale.
„Dependența de telefonul mobil nu este recunoscută ca o tulburare psihiatrică reală, dar există un număr tot mai mare de dovezi care susțin această noua dependență. Utilizarea obsesivă a smartphone-urilor poate provoca tulburări de somn, putere de concentrare scăzută, anxietate, pierderea relațiilor, performanțe slabe la școală/la muncă, printre altele.
Cercetările au arătat că utilizarea în exces a telefonului poate scădea materia cenușie care este legată de o creștere a numărului de sinucideri. Îmi e și rușine să recunosc că am făcut o medie de peste 9 ore pe zi pe telefon săptămâna trecută. NOUĂ ORE!”, a mai scris actrița.
Dependența de telefon
Chiar dacă luăm telefonul în mână cu gândul că-l vom folosi 10 minute, acestea se pot transforma în câteva ore, lăsându-ne cu sentimentul de vinovăție pentru că am pierdut timp prețios, dar și cu senzația că am fost atrași pe un drum fără scăpare, potrivit Regina Maria.
Sentimentul că suntem prinși este unul legitim, deoarece telefonul și internetul creează dependență prin dopamina ce ne-o oferă de fiecare dată când vedem ceva nou.
Cu toate astea, dependența se naște în majoritatea cazurilor din lipsa înțelegerii – fie că e vorba de înțelegerea propriei persoane, de înțelegerea celor din jur ori a efectelor nocive pe care le poate avea acest „drog”.
Unele studii au observat asemănări între dependența de telefon și modul de manifestare al celor care sunt dependenți de jocuri de noroc. În ambele situații s-au observat următoarele:
Pierderea controlului asupra comportamentului;
Nevoia de a repeta tot mai mult activitatea pentru obținerea satisfacției;
Stări de anxietate când activitatea nu e practicată;
Consecințe negative rezultate din repetarea activității (probleme la locul de muncă sau în alte medii, deteriorarea relațiilor cu cei dragi, etc.)
Întoarcerea rapidă la activitate în urma deciziei de a înceta/ a lua o pauză.
