Update mai 8, 2022 Bujorii de Stepă, care în această perioadă au atins maximum de înflorire în Rezervaţia Botanică de la Zau de Câmpie, şi numeroasele lacuri piscicole din zonă au început să crească în fiecare an atractivitatea turistică a acestei comune, o localitate preponderent agricolă.
Cum turismul are un impact pozitiv şi contribuie la dezvoltarea economică a zonelor atractive turistic, tinerii care au lucrat mai mulţi ani în străinătate, cum este şi Radu Adrian Iclănzan, în vârstă de 28 de ani, au identificat oportunităţi de afaceri, dezvoltând serviciile în zonele accesate intens de vizitatori.
“Am fost plecat mulţi ani afară din ţară. Anul trecut am venit la bujori, am văzut câţi oameni vin, dar nu au de unde să cumpere apă sau ceva de mâncare. Aşa că am luat o rulotă, am amenajat-o şi am decis să fac un lucru bun pentru comună. Merită… Vremea se anunţă bună, sâmbătă şi duminică bujorii sunt înfloriţi la maximum, iar eu mă aprovizionez fiindcă vine lume multă. Vremea a întârziat un pic bujorii de stepă, însă acum sunt înfloriţi şi aşteaptă să fie admiraţi. Eu am pregătit mici, carne proaspătă, gustări, dulciuri pentru cei care vin aici şi le ofer pături pentru picnic, dacă vor să stea la iarbă verde, baloţi de paie, băncuţe, în funcţie de ce doreşte fiecare”, a declarat, pentru AGERPRES, Radu Adrian Iclănzan.
Rezervaţia de Bujori de Stepă (Paeonia tenuifolia) de la Zau de Câmpie, unică din Europa şi cel mai înalt loc din lume în care această floare s-a adaptat, este situată la 5 kilometri de centrul comunei, într-un cadru natural neatins de modernizare, în mijlocul naturii.
Din acest motiv, pe o rază de 5 kilometri în jurul rezervaţiei botanice, nu exista nicio posibilitate de a servi masa, iar turiştii veneau, vizitau bujorii, apoi urcau în maşini şi plecau. Acum însă, graţie iniţiativei tinerilor întreprinzători, turiştii petrec o întreagă după-amiază în mijlocul naturii.
La intrarea în Rezervaţia de Bujori de Stepă turiştii află şi despre legenda apariţiei bujorilor în acest loc şi ascultă cu interes sfâşietoarea poveste de iubire, dintre o fată de pădurar şi un prinţ, care s-a încheiat brusc prin curmarea vieţii tânărului şi a dus la apariţia acestei flori la Zau de Câmpie.
(Foto Facebook REZERVATIA NATURALA – Bujorul de Stepa – Zau De Campie)
“A fost odată un împărat. Şi avea împăratul doi feciori. Cel mare purta numele de Zau. Era rău şi invidios din fire. Cel mic, frumos şi bun, se numea Bota. Într-o zi, umblând prin pădure, Bota, fiul cel mic al împăratului, zări o fată frumoasă. Era fata pădurarului pe care a plăcut-o de îndată şi care l-a plăcut numaidecât şi ea pe el. Doar că invidiosul său frate, Zau, râvnea şi el la inima fetei şi ar fi făcut orice numai să-i fie pe plac. Aşa se face că mintea lui, înceţoşată de gelozie, a născut un plan de a scăpa de concurenţă. Astfel, într-o zi, când se întorceau de la vânătoare, pe când se aflau pe barca ce îi ducea dintr-o parte în alta a lacului care despărţea palatul de pădure, Zau şi-a aruncat fratele în apa rece şi adâncă. În zale fiind, Bota s-a înecat. Aflând de moartea iubitului ei, fata pădurarului se sfârşea de durere. A ieşit din casă, s-a aşezat pe pajiştea de lângă pădure privind luciul lacului care-l înghiţise pe cel drag. Plângea cu atâta durere încât lacrimile, şiroindu-i din ochi, deveneau sânge. Şi unde cădeau pe pământ, se prefăceau în flori de bujor de culoare sângerie”, spune legenda.
