Update iunie 24, 2021 Pentru cei mai mulți români mersul cu trenul nu reprezintă cea mai relaxantă călătorie. Trenurile din garnitura CFR-ului sunt de cele mai multe ori lente și nu oferă totdeauna condiții foarte bune. Dar, iubitorii de trenuri au o alternativă ideală de a petrece câteva ore relaxante și de a admira peisajele minunate ale țării noastre făcând o călătorie cu o mocăniță.
Mocăniţa este numele generic folosit în România pentru trenurile care circulă pe liniile înguste. În trecut au existat numeroase astfel de trenuri locale, folosite mai mult pentru transportul pasagerilor şi mărfurilor, mai ales a lemnelor, iar în prezent câteva dintre aceste linii au fost reabilitate și puse în circuitul turistic.
Vă prezentăm mai jos câteva Mocănițe din România pe traseul cărora puteți admira peisaje spectaculoase:
1. Mocănița Huțulca.
(foto primariamoldovita.ro)
Mocanita Hutulca din Moldovița poate reprezenta o ocazie ideală pentru turiști de a admira minunatele peisaje naturale din această parte a Bucovinei. Calea ferata cu ecartament ingust de la Moldovita a fost construita de un proprietar de gater din Munchen, Louis Ortieb, și dată în folosință în anul 1888 pentru transport de masă lemnoasă de la pădure la gater.
Până în anul 2001, linia de la Moldovița a fost folosită pentru transport de masă lemnoasă, iar începând cu iulie 2005, este administrată de Asociația pentru păstrarea liniilor înguste din România. Iniţial, traseul Mocăniţei avea 23,9 kilometri, de la Moldoviţa la Rososa. Acum are doar 11,5 kilometri.
2. Mocănița Vișeul de Sus
(foto cffviseu.ro)
Una dintre cele mai importante valori culturale şi tehnice ale țării, Mocănița de la Vişeu de Sus este ultima cale ferată forestieră cu abur din lume. Construită ca soluție tehnică mai favorabilă pentru transportul materialului lemnos decât cel pe apă, calea ferată forestieră funcționează şi astăzi, atât pentru rolul inițial, cât şi pentru transportul turiştilor.
Lucrările la linia ferată au încep în anul 1932 și s-au realizat după modelul austro-ungar, cu ecartament îngust. În prezent, sunt 4 locomotive cu aburi care funcţionează pe această rută, numele lor fiind: Elveţia, Cozia, Măriuţa, Krauss. Durata totală a calătoriei pe traseul Vișeu de Sus – Stația Paltin este de 2 ore.
3. Mocănița Sovata
(foto uvisitromania.com)
Mocăniţa „Sovata”, sau locomotiva cu aburi pentru linie îngustă seria 764052, face parte din lotul de 10 locomotive construite în anul 1949, la fabrica Chrzanowo din Polonia, din care două au ajuns în România, fiind conservate până în anul 2011, în depoul Sibiu.
Garnitura de tren are 3 vagoane, două închise şi unul tip gondolă. Toate vagoanele au o lungime cuprinsă între 11 şi 12 metri. Vagonul gondolă a fost construit 1953, iar celelalte două în anii 1985 şi 1991.
Cele trei vagoane au fost renovate în anul 2003 şi au o capacitate totală de 90 de locuri. Viteza maximă a mocăniţei este de 35km/h, autonomia este de 30 km și circulă pe traseul Sovata – Câmpu Cetăţii.
4. Mocănița Sibiu
(foto zilesinopti.ro)
Mocănița Sibiu-Agnita este o cale ferată cu ecartament îngust care șerpuiește printre dealurile sudice ale Transilvaniei și pe lângă numeroase biserici fortificate săsești. Străbate de asemenea o rezervație naturală Natura 2000, presărată din abundență cu faună sălbatică și floră deosebită, într-un peisaj rural pașnic, dominat în depărtare de crestele înzăpezite ale Carpaților.
În prezent calea ferată se află în mâinile autorităților locale și este treptat restaurată de voluntari. Pe 28 mai se va alerga a patra oară pentru mocăniță, la Semimaraton și Cros Sibiu 2016.
5. Mocănița Brad
(foto cfi.ro)
Linia pe care circulă Mocănița Brad-Crișcior a fost construita in anul 1907 pentru transport de carbune si a fost utilizata pentru acest scop pana in anul 1998.
Incepand cu 2001, linia este valorificata in scop turistic. In fiecare an inainte de Craciun, de Paste si de zilele Bradului circula spre bucuria oamenilor.
Calatoria de 7 kilometri dintre Brad si Criscior dureaza cam jumatate de ora.
6. Linia ferată Oravita-Anina
(foto oravita-anina.eu)
Linia ferată Oravita-Anina este a cincea cale ferată de pe teritoriul României, respectiv prima cale ferată montană şi mulţi vor fi de acord, poate şi cea mai frumoasă. Construita in timpul Imperiului Austriac, reprezintă un monument cultural unic in România precum şi o realizare tehnică deosebită.
A primit supranumele de ‘Semmeringul banatean‘ fiind construită doar câţiva ani după faimoasa cale ferată ‘Semmering‘ din Austria. Traseul este supranumit “Semmeringul Banatean” datorită asemanarii dintre acesta şi calea ferată “Semmering ” din Austria, construită intre anii 1845-1854.
Astăzi trenul care circulă pe această rută este format dintr-o locomotiva diesel-electrica româneasca LDE125, seria 69-73, 1250 CP, construită special pentru linia Oraviţa-Anina şi doua vagoane de clasa a-II-a, necompartimentate, cu banci din lemn, construite in anul 1914.
