Update February 27, 2026Ilie Bolojan: Management sub presiune și reforme contra cronometru (2024-2026)
Într-un peisaj politic unde „pactul de neagresiune” este adesea o formă de stagnare, parcursul recent al lui Ilie Bolojan se distinge prin impunerea unui ritm administrativ care a forțat limitele birocrației românești.
De la proiectele regionale finalizate în Bihor până la preluarea frielor Guvernului într-un moment de criză fiscală, iată principalele puncte de reper:
1. Stabilizarea fiscală a României (2025 – Prezent)
Preluarea mandatului de premier a venit cu misiunea ingrată de a opri „hemoragia” bugetară:
Controlul deficitului: Sub mandatul său, Guvernul a asumat o traiectorie de reducere a deficitului sub 6%, o măsură dureroasă, dar esențială pentru a evita suspendarea fondurilor europene.
Reforma administrativă „10%”: Propunerea de reducere a cheltuielilor cu personalul și a bunurilor și serviciilor în toate ministerele, o premieră în ultimul deceniu prin radicalismul ei.
1. Deblocarea parțială a fondurilor din PNRR
După negocieri la Bruxelles cu Ursula von der Leyen și comisarii europeni, Guvernul este la un pas să salveze o mare parte din tranșa de 231 milioane euro.
Impact:
Evitarea pierderii unor fonduri deja contractate
Accelerarea reformelor asumate prin PNRR
Presiune suplimentară pentru îndeplinirea jaloanelor restante
2. Adoptarea pachetului de reformă administrativă
Executivul a aprobat prin ordonanță de urgență:
Eliminarea a peste 45.000 de posturi din sistemul public
Posibile disponibilizări de aproximativ 20.000 de angajați din ministere
Audituri de personal în instituții
Impact:
Reducerea cheltuielilor bugetare structurale
Semnal clar pentru Comisia Europeană privind disciplina fiscală
3. Reforma pensiilor speciale
Guvernul a susținut modificări privind:
Creșterea graduală a vârstei de pensionare
Eliminarea pensionării la 48 de ani în anumite categorii
Corelarea mai strictă între contribuții și beneficii
Impact:
Alinierea la cerințele PNRR
Reducerea presiunii pe bugetul de stat
Harta blocajelor: Cine trage frâna de mână?
Succesele enumerate mai sus au fost obținute în ciuda unui „front de refuz” consolidat în interiorul și exteriorul coaliției.
Revolta miniștrilor PSD: Chiar în februarie 2026, miniștrii de la Agricultură (Florin Barbu) și Sănătate (Alexandru Rogobete) au refuzat public să semneze ordonanța de reducere a cheltuielilor cu 10%, blocând temporar pachetul de reformă administrativă.
Sabotajul în Coaliție: Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat constant „stilul autoritar” al premierului, condiționând sprijinul politic pentru reforme de aprobarea unor pachete de „relansare economică” care, în viziunea PNL, ar fi riscat să crească din nou cheltuielile statului.
Obstacole legislative: Numeroase proiecte de descentralizare au fost atacate sau diluate prin amendamente parlamentare care protejează aparatele birocratice din teritoriu, acolo unde influența partidelor tradiționale este cea mai mare.
Concluzie: Chiar dacă aparatul politic de la București încearcă să-l „îmblânzească” prin birocrație și amânări, Bolojan își menține strategia: decizii bazate pe cifre, asumarea răspunderii și zero toleranță pentru ineficiență.
