La doar 32 de ani, Nicolae Augustin Podean, a condus o echipă de 140 de voluntari la Jocurile Olimpice de la Paris.
“Eu sunt din Târgu Lăpuş, judeţul Maramureş, de lângă Baia Mare, şi sunt stabilit aici din 2007. Părinţii mei munceau deja aici când am venit eu. Şi apoi am venit şi eu cu sora mea. Am făcut studiile aici, am făcut colegiu, când am venit aveam 14 ani, apoi am făcut liceul tehnologic şi apoi la universitate am făcut limba spaniolă şi franceză.
Acum sunt supervizor, mă ocup de una dintre echipele de voluntari care se ocupă de serviciul spectatorilor. Noi ne ocupăm de bazele sportive de la box, scrimă, pentatlon modern şi apoi urmează Jocurile Paralimpice. Am 140 de oameni în subordine, sunt două echipe de voluntari. E o echipă de dimineaţă şi una de după amiază”, povesteşte tânărul roman, pentru Agerpres.
Nu ai cum să îl ratezi, e îmbrăcat în tricolor, ca un suporter adevărat. Are şapcă cu România, tricou galben cu Hagi şi numărul 10 pe spate, borsetă cu tricolor. Până şi ciorapii sunt albi, cu dungi roşii, galbene şi albastre. Poartă cu mândrie un fular al naţionalei României de fotbal, iar în ghiozdan are şi un drapel.
“Sunt destul de legat de România, vin mereu în vacanţă, ai mei au plecat acum. Din păcate eu nu am putut să ajung în ţară, am rămas singur aici, pentru că sunt legat de Jocurile Olimpice şi Paralimpice. Ultima oară când am fost a fost înainte de Jocurile Olimpice, am stat câteva săptămâni să mă relaxez”, povesteşte tânărul, pentru Agerpres.
Ca să ajungi să lucrezi la organizarea unui eveniment grandios precum Jocurile Olimpice ai nevoie de experienţă în primul rând. Apoi trebuie să treci mai multe interviuri de angajare. Ai posibilitatea de a intra ca angajat în sistem sau ca simplu voluntar. Iar Nicolae spune că ar fi acceptat chiar şi din postura de voluntar.
“Am o licenţă obţinută la Cupa Mondială de rugby pentru care am muncit doi ani şi jumătate. E vorba de Cupa Mondială din Franţa de anul trecut şi am lucrat împreună cu Comitetul de organizare a Cupei Mondiale. Acum nu sunt voluntar, fac parte din staff, sunt plătit. Eu zic că merită, sunt mulţumit cum sunt plătit, dar fac asta mai mult pentru experienţă. Pentru că mă înscrisesem şi ca voluntar. Eu îmi doresc să fac parte din Jocurile Olimpice. Nu contează că sunt salariat sau voluntar, era o şansă unică, mai ales că se desfăşoară cum spunem aici ‘a la maison'”, afirmă românul.
Spune că banii pe care îi primeşte, 2.500 de euro brut, nu contează, experienţa trăită la Paris este mult mai importantă.
“Am contract cu Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice, cu Paris-2024. Şi contractul se întinde până în 15 septembrie, până după Jocurile Paralimpice. După Cupa Mondială de rugby din Franţa am luat o pauză, tocmai ca să mă pregătesc pentru Jocurile Olimpice. Între timp am mai dat interviuri pentru diferite agenţii, cu primăria din Paris. Am mai lucrat şi pentru primăria din Saint-Denis timp de doi ani şi jumătate. Salariul este OK, eu sunt mulţumit. Acum, pentru Jocurile Olimpice, am 2.500 de euro brut.
Dar pe mine nu mă interesează asta, nu pentru bani fac asta, am vrut să am această experienţă. Şi dacă nu luam interviurile de angajare, veneam şi din postura de voluntar. Este o experienţă unică şi merită trăită. Nu contează că suntem salariaţi, voluntari sau spectatori, Jocurilor Olimpice nu avem ocazia să le vedem tot timpul sau să participăm la un astfel de eveniment. Voluntarii sunt mulţi într-adevăr, o fac pentru experienţă, dar sunt şi mulţi care sunt pasionaţi de sport. Şi eu am fost voluntar la Turneul celor Şase Naţiuni la rugby. Şi la fel am gândit, era o şansă unică să fac parte din organizarea acestui spectacol sportiv”, a spus Nicolae Podean.