Update iulie 11, 2022 Se tot anunță o criză economică și sunt șanse mari ca euro să depășească lejer 5 lei, să ajungă la 6 lei.
Radu Georgescu: „In curand vom vedea la TV noi știri „ șoc si groază”
Leul se va deprecia puternic in urmatoarele 12 luni. Cursul actual leu – euro este o anomalie economica.
Acest curs este tinut artificial.
Valoarea unei monede este data de cererea si oferta pentru acea moneda.
Acest indicator se numeste cont curent.
Leul are cel mai mare deficit de cont curent din UE.
Adica din Romania ies mult mai multi euro decat intra.
Acest deficit este determinat de faptul ca importam mai mult decat exportam
In 2021 deficitul de cont curent a fost de 16 miliarde euro.
Adica 7% din PIB.
Vezi aici datele de la BNR
https://www.bnr.ro/Balanta-de-plati-4029.aspx
In comparatie, Ungaria, Polonia au excedent de cont curent ( exporta mai mult decat importa)
Dar monedele din Ungaria si Polonia s-au depreciat in ultimul an.
1. Cum este posibila aceasta anomalie?
Cursul leu – euro este sustinut artificial de o alta anomalie economica.
Romania are cel mai mare deficit bugetar din UE, 7% din PIB.
Statul se imprumuta pentru a sustine cheltuielile.
Iar banii imprumutati sustin artificial cursul.
2. Anul acesta se va sparge aceasta anomalie
In primele 4 luni din 2022 deficitul de cont curent a crescut cu 80% fata de 2021.
Iar UE ne obligă sa reducem deficitul bugetar.
Deci deficitul de cont curent nu va mai putea fi finantat prin deficitul bugetar.
3. Eu tin toti banii mei in euro
In 2008 leul s-a depreciat 20% in 6 luni.
Cauza a fost aceeasi de acum, deficitul de cont curent.
Eu cred ca dupa ce va trece de pragul psihologic de 5 lei, leul va ajunge rapid la 6 lei.
Acest lucru va genera si mai multa inflatie, deoarece majoritatea preturile in Romania sunt exprimate in euro ( case, masini, telefonie etc)
Poti sa te aperi de aceasta devalorizare tinand banii in moneda in care sunt exprimate preturile.
Aceasta tehnica se numeste hedging”.
Pensiile ar putea să nu mai crească cu 10% din ianuarie 2023
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, şi al PSD, Radu Oprea, au transmis că mărirea pensiilor este o măsură necesară, dar când vine vorba despre procent preferă să vorbească despre resursele pe care Guvernul le va avea la dispoziţie în acel moment.
Întrebat dacă se măresc sau nu pensiile cu 10% începând cu 1 ianuarie 2023, reprezentantul Guvernului nu a confirmat acest lucru.
„Guvernul va face toate demersurile necesare pentru a veni în sprijinul celor vulnerabili. Sunt măsuri succesive care i-au vizat pe pensionari cu sume care li s-au acordat şi sunt convins că, în funcţie de resursele pe care guvernul le are la dispoziţie, pensionarii vor resimţi atenţia de care trebuie să beneficieze”, a declarat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, duminică, la emisiunea Punctul de Întâlnire, de la Antena 3.
Inflaţia a explodat! Cât de mult vor creşte dobânzile la depozite și la credite: ”Va fi un an dificil!”
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna aprilie la 13,8%, pentru ca în luna mai să ajungă la 14,5%. Iar BNR a majorat puternic în luna mai prognoza pentru rata inflaţiei de la finalul lui 2022, până la 12,5%, de la 9,6% cât estima anterior.
În încercarea de a mai tempera explozia preţurilor, BNR a majorat de cinci ori dobânda-cheie în acest an, după alte două creşteri în 2021, la şedinţa de politică monetară din luna iulie mărind cadenţa şi urcând dobânda cu 1 punct procentual, de la 3,75% până la 4,75%, scrie Mediafax.
În perspectivă, mişcarea BNR de majorare a dobânzii-cheie va antrena creşterea dobânzilor pe piaţa interbancară şi la credite, şi cu o oarecare întârziere şi la depozite, dacă bancherii urmează strategiile de până acum. Şi poate afecta şi redresarea economiei.
Creşterea dobânzilor, în contextul ascensiunii inflaţiei, determină în timp o încetinire a creditării şi antrenează şi creşterea numărului de clienţi cu dificultăţi la plata ratelor bancare şi, în consecinţă, majorarea ratei creditelor neperformante (NPL – non-performing loans). După ce BNR a majorat dobânda-cheie, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei de dinainte de luna mai 2019, a tot crescut, sărind peste 6,6%.
Ca şi în celelalte crize economice, şi în noua criză, intensificată de creşterea inflaţiei şi de războiul de la graniţă, pot să se înmulţească insolvenţele şi disponibilizările, cu impact asupra creşterii ratei de neperformanţă. În cei doi ani de pandemie rata NPL a rămas sub 4%. Însă, în perspectivă, odată cu ascensiunea dobânzilor şi manifestarea efectelor economice ale războiului de la graniţă, cu frânarea economiei, insolvenţe, falimente şi şomaj, putem vedea un avans al ratei NPL.
„2022 este şi va fi un an dificil. Este anul în care vedem că schimbarea, de una singură, nu mai este o opţiune, pentru că trecem, de fapt, printr-o transformare fundamentală a întregii economii globale. Se schimbă modul în care consumăm, modul în care economisim, modul în care investim şi modul în care ne raportăm la noi, la societate şi la drepturile şi libertăţile individuale pe care, până de curând, mulţi le credeau a fi o banalitate. Experienţa ne-a învăţat cât de important este să păstrăm contactul cu piaţa, să fim realişti, să ne calibrăm planurile şi să ne păstrăm atenţi la oportunităţi“, spune Sergiu Manea, CEO al BCR, potrivit Antena 3.
În tot acest context, în care preţurile energiei şi produselor alimentare prezintă o volatilitate ridicată, este posibil ca anumite segmente de populaţie să se confrunte cu unele dificultăţi, iar companiile să fie nevoite să îşi limiteze, în anumite măsuri, planurile de investiţii, este de părere Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank.
