Update mai 13, 2022 Războiul i-a făcut pe români să scoată din bănci, în luna martie, 8 miliarde de lei, un record absolut. Mulţi au fost schimbaţi în valută, mai ales în euro. Acum românii trebuie să facă față provocărilor cauzate de inflație.
Lucia Cujbă, reporter Observator: Cash-ul din bănci a scăzut cu 8 miliarde de lei în martie, față de februarie. De la 164 de miliarde de lei, soldul a ajuns la 156. E cea mai mare scădere lunară înregistrată din 2003, de când BNR face astfel de raportări.
Pe principiul ce-i în mână nu-i minciună, mulţi au ales să-şi ţină banii la saltea.
Adrian Asoltanie, consultant financiar: Războiul, cu siguranţă, că i-a pus pe oameni în ipostaza de a încerca să aibă nişte lichidităţi ceva mai accesibile. Accesul rapid la lichiditate îţi dă flexibilitate de mişcare, de a lua decizii rapid.
Alţii au preferat să cumpere euro. Soldul depozitelor în valută a urcat cu 700 de milioane de euro, la peste 25 de miliarde de euro. Şi cum cererea dictează oferta, a apărut şi specula dealerilor de la casele de schimb.
Adrian Negrescu, consultant financiar: Oamenii au înţeles că, dacă ţin banii în cont, dobânda pe care o au în depozite este mai mică decât inflaţia. Motiv pentru care mulţi dintre ei şi-au scos banii de la bancă, leii, şi-au transformat în valută.
Ce este stagflaţia şi cum ne-ar putea afecta nivelul de trai
Dacă în ultimii doi ani ne-am întâlnit foarte foarte des, pe toate canalele de comunicare, de pericolul inflaţiei, pe care l-am resimţit din plin (vezi preţurile de la raft si puterea de cumpărare mult mai scazută), de câteva luni, specialiştii în marketing online au remarcat un val masiv de căutari, la nivel internaţional, pentru termenul economic “stagflatie”.
Stagflatie (combinatie de termeni dintre stagnare și inflație) reprezintă, potrivit dicţionarelor de specialitate, situația economică în care rata inflației este mare, creșterea economică este mică sau inexistentă iar rata șomajului este ridicată. Altfel spus, stagflarea este o formă lentă de criză economică, scrie ziare.com.
Consecințele stagflatiei sunt reprezentate de o stagnare a dezvoltării economice și apariția unor fenomene profunde de criză, precum:
- scăderea nivelului de securitate a populatiei;
- șomajul;
- scăderea PIB-ului;
- scăderea sistemului financiar și de credit.
Chiar dacă aparitia exactă a termenului economic nu este clară, unii economisti susţinand că este atribuită politicianului conservator britanic Iain Macleod, care ar fi utilizat termenul pentru prima dată într-un discurs în Parlamentul Regatului Unit în anul 1965, cert este că stagflatia este un fenomen care a apărut, pentru prima dată, la sfârșitul anilor șaizeci.
Economiștii au conturat două explicații principale pentru stagflatie. Primul, potrivit căruia fenomenul apare atunci când există un „șoc de aprovizionare”, de exemplu, o creștere rapidă a prețului petrolului, așa cum sa întâmplat în 1973, cu creșterea inițială de 70% a prețului țițeiului de către OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol).
A doua explicație este pusă pe umerii guvernelor care pot provoca stagflația dacă creează politici care dăunează industriei printr-o creștere bruscă a circulației banilor, creând politici conflictuale și contracționale care au ca rezultat șomajul și inflația. Aceste două explicatii ar trebui să se producă simultan.
Pentru moment, în România, ne confruntăm cu inflaţie peste asteptări. Pentru același coș de cumpărături plătim mult mai mult. În același timp, se înregistrează și o putere mai mică de cumpărare a monedei naționale. Cu cât prețurile cresc, cu atât vom putea achiziționa mai puține produse cu banii pe care îi avem. Astfel, şi economiile vor avea de suferit.
În acelasi timp, cum cresterea economică este dată de consum, o cerere mai mică poate duce la pierderi de locuri de muncă.
Pentru moment, recomandarea de bază a consultanţilor financiari este să fim extrem atenţi ce bani avem, cum îi distribuim şi pe ce anume îi cheltuim si, mai mult, să marim constant valoarea veniturilor. Iar cea mai bună metodă prin care ne putem proteja economiile este prin investiţii.
