Update ianuarie 25, 2022 Tibi Codorean, Scenarist la Epic Show, oferă câteva sfaturi utile în caz de război.
Tibi Codorean: „Cum să te pregătești pentru război.
1.Fă-ți provizii. Cumpără cantități mari de hârtie igienică și drojdie. În război, nu contează cine se pregătește militar, contează cine se nimerește să aibă cele mai mari stocuri de Zewa cu trei straturi și drojdie uscată. Lipsa hârtiei igienice parfumate a dus la prăbușirea Germaniei în ‘45. Cine nu cunoaște istorie riscă să rămână murdar la fund.
2.Găsește surse independente de energie. În caz că inamicul atacă serviciile publice, trebuie să te asiguri că ai cu ce să-ți încălzești sufletul și locuința. Cumpără-ți un generator și pune deoparte niște canistre de benzină. Cumpără baterii externe care se încarcă solar. Cumpără un ceas smart care îți numără pașii, dacă sunt la reducere. Ceasurile alea sunt super distractive. Cumpără aparate de ras, tigăi, cărți sau ce-o mai fi la reducere pe eMag, că e posibil să nu mai prinzi vreun alt Black Friday.
3.Fă cumva să îți dorești mai mult victoria. E destul de evident că nu o putem obține prin strategii inteligente sau diplomație fină, deci nu rămâne decât să ne-o dorim mai mult decât ceilalți, rugându-ne la Dumnezeu pentru o minune.
4.Ia cursuri de tras cu arma. O să-ți prindă bine atunci când se va ordona întoarcerea armelor, pentru că vor scădea șansele de a-ți scoate un ochi cu baioneta.
Mai multe sfaturi, mâine la prima oră, pe tibi.substack.com”
Marco Badea: „Alte noi evoluții în ceea ce privește situația din Ucraina:
⚠️ Premierul britanic Boris Johnson a declarat că o invadare a Ucrainei ar implica Rusia într-un conflict „violent şi sângeros” şi ar echivala cu crearea „unei noi Cecenii”. Republică din Caucazul rus, Cecenia a cunoscut două conflicte sângeroase în anii 1990 şi 2000, între separatişti, apoi islamişti şi armata rusă. Aceste conflicte s-au soldat cu zeci de mii de morţi, iar cel de-al doilea război din Cecenia, din 1999 până în 2009, a fost marcat de abuzuri şi bombardamente asupra oraşului Groznîi.
⚠️ Totodată, Casa Albă a anunţat că preşedintele american, Joe Biden, va avea o „videoconferinţă securizată” cu mai mulţi lideri europeni, luni, la ora 22:00, ora României, pentru a discuta despre situaţia din Ucraina. În timp ce SUA devin tot mai alarmiste în legătură cu posibilitatea unui atac iminent din partea Rusiei, preşedintele american urmează să aibă discuţii în „Situation Room” cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, premierul italian, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele polonez Andrzej Duda şi premierul britanic, Boris Johnson.
⚠️ În același timp, secretarul de presă al armatei separatiste din autoproclamata Republică Donețk a transmis că autoritățile de la Kiev suplimentează militarii și armamentul în estul țării „și se pregătesc să rezolve problema cu forța“. Mesajul vine după ce SUA a avertizat anterior că un conflict între Rusia și Ucraina poate fi declanșat în urma unei „operațiuni sub steag fals”. Casa Albă a transmis pe 14 ianuarie că că Rusia caută un „fals pretext” pentru a lansa o operaţiune militară dacă nu îşi atinge obiectivele pe cale diplomatică. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că SUA deţin informaţii potrivit cărora Rusia a poziţionat un grup de militari pentru a organiza o operaţiune în vederea creării unui pretext pentru a intra pe teritoriul ucrainean. Kirby a indicat că această presupusă operaţiune rusă ar fi ceea ce în jargonul militar american se numeşte „drapel fals”, adică o operaţiune „concepută să arate ca un atac împotriva lor (a ruşilor) sau a oamenilor lor, ori a celor care vorbesc limba rusă în Ucraina, ca pretext pentru a intra” în Ucraina.
⚠️ Statele Unite se gândesc să trimită în Europa de Est trupe staționate în vestul continentului în următoarele săptămâni, potrivit declarației unui diplomat NATO care a preferat să rămână anonim. NATO a anunțat deja că a plasat trupele în stare de alertă și că a întărit flancul estic cu nave şi avioane de luptă adiționale.
⚠️ De asemenea, douăzeci de nave ale marinei militare ruse au ieşit luni în Marea Baltică pentru exerciţii, care intervin în contextul tensiunilor sporite dintre Moscova şi Occident în legătură cu Ucraina, dar şi al informaţiilor potrivit cărora Statele Unite ar putea trimite trupe suplimentare în regiune.
⚠️ Iar România, prin vocea Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a propus în cadrul reuniunii Consiliului de Afaceri Externe al UE organizarea unei întâlniri a miniștrilor de Externe din statele membre ale blocului comunitar la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina în fața amenințării ruse de la graniță.
⚠️ În plus, Uniunea Europeană îşi propune să ajute Kievul cu un pachet de asistenţă financiară în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru a atenua efectele conflictului cu Rusia, care a adunat trupe la graniţa cu Ucraina, a anunțat luni, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, adăugând că pachetul va fi compus atât din împrumuturi de urgenţă, cât şi din granturi”.
Cristian Pîrvulescu: Putin nu blufează! Atacul va fi necruțător asupra Ucrainei, este bine pregătit
Politologul Cristian Pîrvulescu susține că lideru rus Vladimir Putin pregătește de foarte mult timp o confruntare cu SUA și NATO, iar atacul asupra Ucrainei va fi ”un atac aerian și cu rachete, minuțios pregătit”.
”Vladimir Putin nu a blufat, eu cred că această intervenție în Ucraina este pregătită minuțios de foarte multă vreme, de ani de zile, poate chiar de 14 ani, după summitul de la București, când Vladimir Putin a fost pus la curent cu posibila lărgire a NATO și a dat un răspuns foarte dur liderilor occidentali. Pe vremea aceea, președinte în România era Traian Băsescu, în Statele Unite – George W. Bush, în Franța – Nicolas Sarkozy. Cine își mai aduce aminte de ei? Între timp, garniturile s-au schimbat, dar Vladimir Putin este tot acolo. Era în aprilie 2008, cu o lună înainte de a preda președinția pentru patru ani lui Medvedev.
Dar prim-ministru fiind, primul lucru pe care l-a făcut ca avertisment a fost să atace în vară Georgia, pregătindu-se să preia politic Ucraina. A preluat-o politic, în urma alegerilor, a urmat Maidanul – orientarea proeuropeană și pro-NATO a Ucrainei a devenit evidentă și în acel moment, lucrurile pentru Putin au devenit clare: singura soluție, intervenția militară. Prima, în timpul unei Olimpiade, dacă vă aduceți aminte, de iarnă, de la Soci, în 2014, a fost intervenția din Crimeea, a fost ocupată Crimeea.
Între timp, a așteptat o oportunitate, a încercat să schimbe raportul de forțe cu Statele Unite – de unde intervenția în alegerile din 2016 și sprijinul indirect pentru Donald Trump -, apoi intervenția în favoarea Brexitului pentru a slăbi aliații occidentali, relațiile cu Turcia în interiorul NATO, în Uniunea Europeană relațiile cu Ungaria, toate lucrurile astea i-au creat posibilitatea de a interveni.
Acum, cere lucruri imposibile, inclusiv după reuniunea de vineri de la Geneva, el cere de fapt retragerea trupelor americane și a sprijinului din Bulgaria și cere un răspuns scris, care va veni într-o săpătămână maximum. Deci, situația rămâne în contiuare tensionată și nimeni nu poate să răspundă pozitiv cererilor lui Putin”, a spus Cristian Pîrvulescu, la Digi24, potrivit Digi 24.
Sondaj: Majoritatea românilor cred că Rusia va invada Ucraina și au o încredere mai mare în premierul Ciucă decât în Iohannis
Datele unui sondaj Avangarde care a măsurat percepţii publice asupra situaţiei din Ucraina arată că 42% dintre respondenţi cred că Rusia va invada Ucraina, doar 29% fiind de părere că invazia nu va avea loc.
64% dintre respondenţi văd Rusia drept o ameninţare pentru România, în timp ce majoritatea respondenţilor (56%) susţin amplasarea de trupe suplimentare ale NATO în Europa de Est, doar 18% respingând această mutare, potrivit Stirile Pro Tv.
Sondajul arată că românii au încredere mai mare în premierul Nicolae Ciucă decât în preşedintele Klaus Iohannis când sunt întrebaţi despre gestionarea unei crize generate de o eventuală invazie a Rusiei.
43% cred că NATO ar trebui să intervină
La întrebarea ”Dumneavoastră personal credeţi că Rusia va invada Ucraina?”, 42% dintre cei chestionaţi au răspuns afirmativ, 29% au dat un răspuns negativ, iar 27% nu au putut aprecia, în timp ce 2% nu au răspuns.
43 % dintre cei chestionaţi cred că dacă Rusia va invada Ucraina, un eventual război riscă să se extindă în Europa, iar 36% cred că rămâne un conflict între cele două ţări, 21% nu pot aprecia.
De asemenea, 65% nu consideră legitimă o eventuală invazie a Rusiei în Ucraina, 10% o consideră legitimă, 23% nu pot aprecia, iar 2% nu răspund.
