Update ianuarie 21, 2022 Rusia încearcă să obțină retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria, ca parte a cerințelor sale de securitate, relatează agențiile de presă Reuters, TASS și RIA Novosti.
Propunerile Rusiei privind garanțiile de securitate cerute Occidentului includ retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria, care s-au alăturat alianței după 1997, a anunțat vineri Ministerul rus de Externe, potrivit G4media.ro.
Jurnalistul Lucian Mindruta a postat un text în care ironizează cerințele Rusiei.
„Alte cereri ale Rusiei pentru Romania, care se discuta acum la Geneva:
Sa dam Rusiei Zecele castigat de Nadia la Olimpiada de la Montreal.
Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca sa se uneasca cu “Mica Basarabie”, cunoscuta pana acum sub denumirea de Romania.
Romania sa scada salariul mediu pana sub cel rusesc, ca acum suntem prea aroganti.
Limba romana sa scoata toate cuvintele de origine latina din Dex si sa le inlocuiasca cu echivalente slavone sau slave.
Ca sa se intample tŭpuštenĭje grěxomŭ, daca ma intelegeti pe undeva.
Dristor Kebap sa scoata din meniu “cu de toate”, ca urmare a faptului ca Romania nu mai are dreptul decat la maxim
3 sisteme de arme ofensive intr-un singur pachet.
Romania, prin Radu Mazare, sa recunoasca Rusiei dreptul de proprietate asupra Insulei Madagascar.
Dacia sa produca o masina la fel de proasta ca Lada 1200 de acum 30 de ani, dar un pic mai scumpa, ca sa n-o cumpere nimeni.
Nicolae Ceausescu sa fie exhumat, ca sa vada cum aia care il regreta sunt in acelasi timp si rusofili, ceva ce el nu si-ar fi imaginat vreodata ca se poate.
Diana Sosoaca-Pauker. Atat, de fapt asta e singura cerere care conteaza.”
Răspunsul MAE pentru Rusia privind retragerea trupelor NATO din România
Ministerul Afacerilor Externe român respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.
„MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.
Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021.
Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici.
Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate.
Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic.”, se arată în comunicatul de presă, preluat de digi24.ro.
