Update octombrie 3, 2021 Medicul Gabriel Diaconu, infectat cu COVID, explică beneficiile vaccinului în luptă cu acest coronavirus. El spune că acest virus declanșează 3 boli.
Gabriel Diaconu: „Izolare.
Numărul minciunilor în circulație despre COVID a atins de mult masa critică dincolo de care majoritatea oamenilor repetă cel puțin un fragment din teoria conspirației, fie că știe sau nu.
Includ aici oameni care fac mai greu acordul subiect-predicat, dar și absolvenți de facultate, inclusiv doctori. Și asta pentru că până și cei mai circumspecți dintre oameni rămân vulnerabili propriilor umbre, subiectivism sau limită a minții.
Să luăm, căci e important(ă), două aspecte legate de protecția vaccinală:
i. ”tot faci boala”, respectiv
ii. ”ești la fel de contagios”
….precum un ne-vaccinat.
Prima minciună nu e chiar o minciună. Da, vaccinat fiind tot poți face boala. Dar lucrurile nu se opresc aici. Ce fel de boală este COVID? Și cel fel de COVID faci?
Nimeni n-are răbdare să citească până la capăt. COVID înseamnă de fapt trei boli. Dacă ești vaccinat faci MAXIM una. Dacă ești ne-vaccinat riști să le faci pe toate trei. Dintre care două au potențial mortal.
Prima boală COVID e ”răceala”. Da, pe asta o poți face și dacă ești vaccinat, din simplul fapt că vaccinul nu-ți ”imunizează” poarta de intrare, adică nasul și gura. Acolo sunt celule ale sistemului imun specializate și care produc un fel anume de anticorpi, care se numesc IgA. Pe aceștia, dar și ”memoria” celulelor imune, nu îi poate sensibiliza decât pasajul prin boală zdravăn (lucru pe care, dacă ai să ai răbdare, vei vedea că nu e chiar o idee bună să îl riști). Vaccinul îți ajută la formarea de anticorpi anti-S (Spike), care sunt IgG-uri. Nu Ig (imunoglobulină) A-uri. A. G. E o diferență, și nu doar de alfabet.
Carevasăzică dacă intră virusul în nas sau în gură, de la caz la caz (funcție și de alte variabile), vei putea să răcești ușor. Cam ca mine. Niște muci, un pic de durere de cap, te va ustura în gât, s-ar putea să ai o tuse un pic uscată (că doar, na, îți tragi mucii, pleacă muci în plămâni, prin trahee și bronhii, ceva inflamație faci și la destinație).
A doua boală COVID e tulburarea coagulării prin inflamație sistemică. Ei, de aici lucrurile diferă remarcabil la vaccinat vs non-vaccinat. Pentru că ne-vaccinații, chiar dacă fac ori ba pneumonie, riscă mai mult să facă tromboze, infarct miocardic (IM), accident vascular cerebral (AVC), uneori în faza acută a infecției dar alteori la 2 – 3 luni după ce-au trecut prin boală (funcție și de alte variabile). Drept urmare dacă te vaccinezi, nu e vorba doar de răceală. E vorba și că îți reduci dramatic riscul de-a face tromboze (sic!). Povestea cu vaccinul Astra Zeneca, de altfel, și cu trombozele post-vaccinale, a fost demontată (tardiv) de un studiu apărut acum câteva luni în Lancet, care a arătat că vaccinul e doar o roată în mecanismul mult mai complicat al trombozelor fatale respective. Dar asta e altă discuție.
A treia boală COVID este SARS. Sau sindromul acut respirator sever. ”Sever” e cuvântul cheie aici. SARS nu e doar pneumonie. SARS e o pneumonie cataclismică. Afectează țesutul care ține plămânul laolaltă pe care îl ”inundă” cu substanțe care nu au ce căuta acolo. Distruge arhitectura plămânului, în mare măsură permanent, și lasă niște cicatrice foarte urâte dacă trăiești să spui povestea. Sau te omoară. În doar câteva zile de la un plămân intact ajungi să pierzi 60 – 80% din funcția lui respiratorie. Practic te îneci în timp real.
Față de SARS dat de COVID, vaccinul este foarte protectiv. Atât de protectiv încât scade riscul de ordinul miilor de ori să faci complicația fatală a infecției.
***
A doua minciună: ești la fel de contagios și dacă te-ai vaccinat, și dacă nu te-ai vaccinat.
Fals. Contagiozitatea e proprietatea virusului care se replică activ în organism. Nu e proprietatea ta. Deci SARS-CoV-2 (alpha, beta, gamma, delta) e un virus cu o ”contagiozitate” a lui. De aici lucrurile devin iarăși nuanțate.
Organul ”preferat” de virus e plămânul. El face o stație în nas/gât/faringe, unde se dă o primă luptă cu imunitatea, după care ”îl tragi în piept” și acolo începe de fapt nebunia.
Cu cât mai multe particule virale (”portaj viral”), cu atât mai mare infecțiozitatea. Pentru că îl expiri. Pentru că îl strănuți. Pentru că îl tușești. O persoană vaccinată, vs. non-vaccinată, are un portaj mult mai mic, doar la poarta de intrare, și care îl face pe vaccinat mult mai puțin infecțios, până la punctul la care, spre exemplu, dacă pui doi vaccinați, unul cu Delta în nas celălalt sănătos, maximul care se poate întâmpla e să facă amândoi o răceală ușoară care dispare în 2 – 3 zile. Iar cu fiecare care ”răcește” portajul e mai mic, sau deloc.
Prin comparație, la o micro-comunitate de ne-vaccinați, vorbim de cu totul alte încărcături virale. Viteza de răspândire a Delta este mult mai mare, i.e. ”contagiozitatea lui”, până la punctul la care se apropie de cea a varicelei. Străpunge ea prin apărarea vaccinală? Da, întrucâtva, așa cum am explicat mai sus, respectiv cum o trăiesc pe pielea mea acum.
Ce se întâmpla, în prezent, dacă nu aveam vaccin la dispoziție? Oricât de negru ar părea prezentul, și este negru, ce se întâmpla putea îndeplini proporțiile unei catastrofe similare unei ciume, sau variolei, sau altor molime care lasă în urmă șiruri de morți.
Dovada definitivă a beneficiului pe care ți-l dă vaccinul anti-COVID, când e făcut de majoritatea oamenilor din comunitate, este câți se îmbolnăvesc, azi, în țări cu acoperire bună vaccinală vs. câți avem noi, în România. Că îți pasă, că nu-ți pasă de chestia asta este irelevant.
Ce este relevant este adevărul. Iar adevărul e că nu faci ”același” COVID dacă ești vaccinat, respectiv nu răspândești la fel de mult dacă te-ai imunizat vaccinal”.
Care sunt diferențele între COVID-19, răceală, alergii și gripă
Atât COVID-19, cât și gripa și răceala obișnuită sunt cauzate de viruși. COVID-19 este cauzat de SARS-CoV2, gripa este cauzată de virusurile gripale A și B, în timp ce răceala este cel mai adesea cauzată de rinovirusuri.
Acești viruși se răspândesc în moduri similar. Alergiile sezoniere nu sunt cauzate de un virus. Alergiile sezoniere sunt răspunsuri ale sistemului imunitar declanșate de expunerea la alergeni, cum ar fi polenii sezonieri ai copacilor sau ierbii.
În timp ce simptomele COVID-19 apar în general la două până la 14 zile, cu o medie de 5 zile, după expunerea la SARS-CoV-2, simptomele unei răceli comune apar de obicei la una până la trei zile după expunerea la un virus cauzator de răceală.
Simptomele gripei apar de obicei la una până la patru zile după expunerea la un virus gripal.
Nu există un remediu specific pentru răceala obișnuită. Tratamentul poate include analgezice și decongestionante.
Spre deosebire de COVID-19, răceala este de obicei inofensivă, fără complicații pe termen lung.
Majoritatea oamenilor se recuperează după o răceală obișnuită în trei până la 10 zile, deși unele răceli pot dura până la două sau trei săptămâni.
Tratamentul alergiilor sezoniere poate include antihistaminice fără prescripție medicală sau pe bază de prescripție medicală, spray-uri nazale cu steroizi și decongestionante și evitarea expunerii la alergeni, acolo unde este posibil.
Alergiile sezoniere pot dura câteva săptămâni. Există mai multe medicamente antivirale care pot fi utilizate pentru tratarea gripei.
De asemenea, vă puteți vaccina anual împotriva gripei pentru a vă reduce riscul de îmbolnăvire.
Vaccinul antigripal poate reduce, de asemenea, severitatea gripei și riscul de complicații grave. Vaccinul poate fi administrat sub formă de vaccin sau sub formă de spray nazal. COVID-19 poate provoca boli mai grave la unele persoane decât gripa.
De asemenea, COVID-19 poate provoca complicații diferite față de gripă, cum ar fi cheagurile de sânge și sindromul inflamator multisistem la copii.
Nu există încă tratament specific pentru COVID-19.
Comisia de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii a elaborat, cu sprijinul direct al Comisiei pentru managementul clinic şi epidemiologic al COVID-19, un protocol de tratament pe baza documentelor emise de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor, ale unor ghiduri terapeutice şi alte materiale publicate de la realizarea versiunii anterioare.
Categoriile de medicamente utilizate în tratamentul pacienţilor COVID-19 sunt cu acţiune antivirală, antiinflamatorie şi imunomodulatoare, simptomatice, pentru suportul funcţiilor vitale și tratarea comorbidităților.
Vaccinarea rămâne în prezent singura opțiune pentru stoparea epidemiei de COVID-19 și reîntoarcerea la o viață normală.
Vaccinarea rămâne soluția sigură și eficientă pentru învingerea pandemiei COVID-19, iar vaccinurile utilizate în România sunt autorizate de EMA, cel mai important for decizional, care reunește experți la nivel european.
