Update January 6, 2026România a ajuns să depășească state precum Cehia, Danemarca și Croația la capitolul lungime totală a autostrăzilor. Dacă șantierele aflate acum în lucru vor fi finalizate conform planului, rețeaua de autostrăzi a țării va crește semnificativ rapid. În acest scenariu optimist, va ajunge să depășească Ungaria, Elveția și Suedia la lungimea totală a rețelei rutiere.
Cu toate acestea, imaginea de ansamblu rămâne una dezechilibrată. Raportată la suprafața țării, densitatea autostrăzilor din România este în continuare printre cele mai scăzute din Europa, scrie b1tv.ro.
Poate România să țină pasul cu Europa în următorii ani
Rețeaua de autostrăzi a României a intrat într-o fază de expansiune accelerată. În prezent, aceasta a ajuns la 1.422 de kilometri deschiși circulației. Acest nivel permite să depășească deja state precum Cehia, Danemarca și Croația, potrivit datelor publicate de Profit.
Dezvoltarea nu se oprește aici. În prezent, peste 832 de kilometri de autostradă se află în diferite stadii de construcție. Dacă termenele contractuale vor fi respectate, rețeaua rutieră ar putea ajunge în următorii 3-4 ani la aproximativ 2.255 de kilometri funcționali. O asemenea performanță ar plasa România înaintea Suediei, Ungariei și Elveției, în condițiile menținerii ritmului actual.
Planurile pe termen lung sunt și mai ambițioase. Potrivit declarațiilor directorului general al CNAIR, Cristian Pistol, planurile vizează o extindere semnificativă a infrastructurii rutiere. Astfel, până în 2030 ar urma să fie finalizați aproape 1.000 de kilometri suplimentari de drumuri de mare viteză. Astfel, rețeaua națională ar putea ajunge la circa 2.825 de kilometri, depășind inclusiv Olanda și Grecia.
La nivel european, lungimea totală a autostrăzilor se ridică la aproximativ 77.000 de kilometri. Spania deține cea mai extinsă rețea, urmată de Germania și Franța, în timp ce țări precum Luxemburg, Estonia, Lituania, Slovenia și Norvegia rămân sub pragul de 1.000 de kilometri.
Creșterea rapidă a rețelei de autostrăzi nu reușește, deocamdată, să schimbe poziția României în clasamentele europene privind densitatea infrastructurii rutiere. Atunci când lungimea autostrăzilor este raportată la suprafața țării, România continuă să se afle printre ultimele state din Europa.
În acest moment, densitatea rețelei abia ajunge la 6 kilometri de autostradă la 1.000 de kilometri pătrați. Există estimări optimiste potrivit cărora, până în 2029, această valoare ar putea urca spre 10 kilometri. Chiar și în acest scenariu, diferența față de media europeană rămâne considerabilă.
Un contrast puternic apare în zona București–Ilfov, unde densitatea se apropie de 80 km la 1.000 km². Această valoare plasează regiunea la nivelul unor zone foarte dezvoltate din Europa, evidențiind însă și dezechilibrul major dintre Capitală și restul țării.
La polul opus, în Europa Occidentală și Centrală, densitățile depășesc frecvent 100 km de autostradă la 1.000 km², mai ales în jurul marilor capitale precum Budapesta, Viena, Madrid sau Berlin. Țările mici domină clasamentele, Olanda fiind lider, cu peste 64 km la 1.000 km² la nivel național.
În anumite regiuni din Belgia și Germania, densitatea ajunge chiar peste 200 km la 1.000 km², un nivel greu de atins pentru state cu suprafețe mari. De asemenea, Elveția se remarcă printr-o densitate ridicată, de aproximativ 33 km la 1.000 km², în ciuda reliefului dificil.
