Update January 14, 2026Guvernul a pus în dezbatere publică proiectul de lege pentru reforma administrației centrale și locale, care prevede o reducere cu 10% a cheltuielilor de personal printr-un mix de concedieri, reduceri de sporuri și reorganizări, cu ținte explicite pentru ministere, instituții subordonate, primării și prefecturi. Premierul Ilie Bolojan vrea să își angajeze răspunderea în Parlament pe acest pachet, ceea ce poate declanșa o moțiune de cenzură, iar proiectul include și măsuri conexe: reducerea numărului de posturi (inclusiv în prefecturi), limitarea posturilor din cabinetele demnitarilor, posibilitatea de muncă part-time pentru funcționari, utilizarea de drone/imagini satelitare pentru depistarea construcțiilor nedeclarate și recalibrarea numărului de polițiști locali în funcție de populație.
Cea mai așteptată și cea mai discutată măsură din acest pachet trei de reforme este cea care vizează reducerea cheltuielilor atât în administrația locală, cât și în administrația centrală, scrie Digi 24.
Iată principalele prevederi din proiect, conform G4Media.:
Ministerul Dezvoltării a pus marți noapte în dezbatere publică proiectul de lege privind reforma administrației centrale și locale, care vizează în principal tăierea a 10% din cheltuielile de personal prin concedieri, reduceri de sporuri sau reorganizare. Proiectul vizează instituțiile birocratice: ministere, primării și prefecturi. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că vrea să își asume răspunderea în fața parlamentului, ceea ce înseamnă că se va confrunta, probabil, cu o moțiune de cenzură din partea opoziției. Dacă va fi susținut de PSD și va trece de parlament, proiectul va putea fi atacat la Curtea Constituțională.
– scădere cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală (ministere și instituții subordonate), fără să fie afectate salariile de bază ale angajaților, prin reorganizarea instituțională, reducerea de sporuri sau tăieri de posturi.
– reducere cu 10% a posturilor ocupate din primării și consilii județene. Important: în anul 2026, în mod temporar, autoritățile locale pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente numărului de posturi ocupate ce ar trebui desființate.
– proiectul de lege propune și reducerea cu unu a numărului de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administrației publice centrale și reducerea numărului de consilieri de la nivelul administrației publice locale în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei unități administrativ-teritoriale. Această măsură generează o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală și locală de 6.102 posturi, respectiv o economie anuală de 362.630.400 lei.
– propune reducerea numărului maxim de posturi cu 25% în prefecturi
– posibilitatea exercitării raportului de serviciu cu timp parțial, în alte situații limitative decât cele prevăzute la art. 378, prin reglementarea posibilității exercitării raportului de serviciu cu durata redusă a timpului de muncă la jumătate de normă la nivelul autorităților administrației publice locale, dacă atribuțiile corespunzătoare postului pot fi realizate cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă.
– posibilitatea ca funcționarii publici definitivi numiți în funcții publice în baza unui raport de serviciu cu timp parțial să poată exercita un alt raport de serviciu cu timp parțial în cadrul unei alte autorități a administrației publice locale sau instituții publice subordonate, după caz, în măsura în care atribuțiile și condițiile de ocupare prevăzute în fișele de post aferente celor două funcții publice sunt similare.
– pentru lucrările realizate legal, adică cele cu autorizație de construire, valoarea de impozitare va fi calculată pe baza informațiilor specifice din documentele oficiale, cum ar fi anexa din cererea pentru emiterea autorizației și proiectul anexat acesteia. Practic, se asigură că impozitul se stabilește în funcție de date concrete și oficiale, pentru a evita interpretări sau estimări neclare.
– se reglementează situația construcțiilor realizate fără autorizație de construire, exceptând cele edificate înainte de 1 august 2001. În aceste cazuri, valoarea de impozitare va fi calculată în funcție de suprafața clădirii executate.
– se introduce o majorare de 100% a impozitului pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării neregulii, adică a construcției făcute fără autorizație. Aceasta măsură are ca scop descurajarea construcțiilor ilegale și creșterea veniturilor la bugetul local, penalizând astfel aceste activități.
– proprietarii vor avea obligația să declare toate clădirile, inclusiv cele construite fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, pentru stabilirea impozitului. Nedeclararea duce la majorări succesive ale impozitului cu 30% pentru fiecare perioadă de întârziere de 6 luni.
– autoritățile administrației publice locale vor putea efectua inspecții pe teren și prin imagini satelitare, drone și alte tehnologii pentru identificarea clădirilor fără autorizație sau nedeclarate.
– se adaugă reguli privind majorarea cuantumului amenzilor contravenționale în cazul neachitării lor la termenele inițiale: o majorare de 30% dacă amenda nu este plătită în 3 luni după termenul stabilit și o altă majorare de 30% dacă neachitarea continuă după 6 luni.
– se reglementează faptul că deținătorii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu pot conduce autovehicule, tractoare agricole/forestiere sau tramvaie pe drumurile publice dacă nu achită în termen de 90 de zile creanțele provenite din amenzi contravenționale. Organul fiscal trebuie să notifice debitorul în termen de 15 zile despre obligație și momentul pierderii dreptului de a conduce.
– se permite organelor fiscale locale cesionarea creanțelor fiscale rezultate din neachitarea amenzilor către executori judecătorești sau operatori specializați, pentru recuperarea sumelor, inclusiv cu adăugarea unor cheltuieli și profit, iar detaliile cesiunii trebuie consemnate într-un contract. Aceste modificări vizează consolidarea măsurilor de recuperare a amenzilor neachitate și sporirea eficienței în colectare.
– Se redimensionează numărul de polițiști locali, în funcție de dinamica socială, respectiv de situația demografică a unităților administrativ teritoriale. Astfel, punctul 3 din Anexa 1 se modifică și se completează pentru poliția locală astfel:
a) un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale municipiului Bucureşti;
b) un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;
c) unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii. În acest caz numărul este de maxim 3 polițiști locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliţie locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean;
– în 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ, se propune ca toate unitățile administrativ-teritoriale trebuie să se înregistreze în Sistemul Național Electronic de Plată Online (SNEP). Agenția pentru Agenda Digitală a României verifică respectarea acestei obligații și sesizează Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/Administrațiile județene ale finanțelor publice în cazul nerespectării acesteia. Nerespectarea acestei obligații duce la sistarea alimentării cu cote defalcate din impozitul pe venit și sume din venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale.
– se propune drept măsură ca salariile de bază ale personalului din cadrul aparatului de specialitate al primarului, precum și din instituţiile şi serviciile publice de interes local din subordinea autorităților administrației publice locale să se stabilească pe baza unor grile de salarizare pentru administrația publică locală, aprobate prin hotărâre a Guvernului. Această măsură nu se aplică personalului din aparatul de specialitate al primarului general al municipiului București și din instituțiile și serviciile publice de interes local de la nivelul municipiului București, precum și aparatului de specialitate al consiliului județean și din instituțiile și serviciile publice de interes județean.
– localitățile rurale care au instalate și utilizează sisteme tehnice de supraveghere video, autoritățile administrației publice locale nu mai au obligația de a asigura personal de pază.
