Update October 7, 2025 
Arheologii au făcut o descoperire spectaculoasă la Alba Iulia: poarta prin care Mihai Viteazul a intrat triumfal în cetate, acum 426 de ani, a ieșit la lumină după secole. Descoperirea are o valoare istorică uriașă, fiind comparată cu alte tuneluri și porți medievale găsite recent în România.
A fost găsită poarta prin care Mihai Viteazul a intrat în cetate în urmă cu 426 de ani după câștigarea bătăliei de la Șelimbăr ce a dus la unirea Transilvaniei cu Țara Românească.
Deși dărâmată când a fost ridicată Cetatea Alba Carolina, specialiștii au putut confirma că vestigiile găsite acum fac parte din construcția originală, scrie Știrile Pro tv.
Aici este locul unde se afla poarta Sfântul Gheorghe, în zona estică a Cetății Alba Carolina. Se pot vedea zidul lateral și pilonii culoarului.
Tudor Roșu, istoric: “Prin acestă intrare probabil triumfală Mihai Viteazul preia de facto conducerea Transilvaniei pentru o scurtă perioadă”.
Construcția a fost descoperită la trei metri adâncime, aproape de Poarta a Treia a cetății, în interior, la distanță de aproximativ 50 de metri de zidul actual.
Anca Timofan, arheolog Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia: ”Era o poartă fortificată, cu barbacană circulară, o avem încă în picioare în 1711. Apoi o dată cu construirea cetății începe practic demolarea porții.”
Ridicarea Cetății Alba Carolina a început în 1715, iar poarta a fost pusă la pământ treptat.
Gabriel Rustoiu, director Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia: “Ne propunem în viitor să continuăm săpăturile și de ce nu la un moment dat să o punem în valoare.”
Potrivit reprezentanților muzeului, turiștii vor putea vizita vestigiile după ce va fi închis șantierul arheologic.
Descoperire arheologică istorică în România, la Mănăstirea Neamț: Legenda spune că tunelul găsit acum e din vremea lui Ștefan cel Mare
Un tunel subteran de mari dimensiuni a fost descoperit în incinta Mănăstirii Neamț, în timpul lucrărilor de reabilitare desfășurate în acest an. Construcția, posibil datând din perioada domniei lui Ștefan cel Mare, a fost identificată sub pavimentul curții interioare, în zona sudică a ansamblului, lângă trapeză, potrivit Antena 3.
Tunelul are aproximativ 30 de metri lungime, o înălțime de 2,8 metri și o lățime de 2,5 metri. Este realizat din bolovani de râu și cărămidă, materiale caracteristice construcțiilor medievale, și pare să fi servit drept cale de acces secretă către exterior, în direcția râului Maghernița. La capătul culoarului se află o încăpere spațioasă, cu arcade din cărămidă, unde a fost descoperită o ieșire zidită ulterior.
Descoperire arheologică istorică în România, la Mănăstirea Neamț: Legenda spune că tunelul găsit acum e din vremea lui
Arhimandritul Benedict Sauciuc, starețul Mănăstirii Neamț, a declarat pentru Antena 3 CNN că această descoperire corespunde vechilor legende locale despre existența unui tunel de refugiu construit în vremea lui Ștefan cel Mare, folosit pentru protejarea persoanelor și a valorilor din mănăstire.
