Pentru prima dată, Luminița Anghel vorbește deschis despre drama personală care i-a marcat viața: ruptura definitivă dintre ea și fiul său adoptiv, David. Într-un interviu emoționant acordat lui Cătălin Măruță, artista a dezvăluit detalii șocante despre relația tensionată cu acesta, despre momentele de teamă și suferință, dar și despre motivele care au determinat-o să păstreze tăcerea atâția ani.
„De aproape 10 ani de zile n-am mai vorbit. De aproape 10 ani de zile n-am mai vorbit despre lucrurile care au afectat-o și o afectează destul de mult pe Luminița Anghel. Îi mulțumesc că a ales podcastul acesta unde să vină să vorbească”, spune Cătălin Măruță în deschiderea interviului.
„Au început devreme problemele, deja din clasa a V-a, cu băiatul acesta căruia nu vreau să-i spun numele pentru că mi-a călcat în picioare toată onoarea de mamă, de femeie, de om, de artist, dintr-o răzbunare de om fără suflet”, a spus Luminița Anghel în podcastul lui Cătălin Măruță.
„Am avut încredere în tine că tu știi totul. Îl știi și pe el de mic, ai cunoscut-o și pe Măriuca. Am fost la tine în emisiune, nu mi-ai întins niciodată nicio capcană și de aia am avut curaj să vin să-ți spun. Să-ți pun sufletul pe tavă și să spun lucruri pe care nu le-am spus niciodată la televizor. Nu mi pare rău că plâng. Mi se pare ridicol și o să zică lumea că mă victimizez, dar nu este adevărat”, răspunde artista cu lacrimi în ochi, conform unica.ro.
”Mi-a călcat în picioare toată onoarea de mamă, de femeie, de om, de artist”
Cătălin o întreabă firesc: „Dar de ce te interesează ce o să zică lumea?” Luminița îi răspunde rapid, cu o sinceritate sfâșietoare și dezarmantă: „Păi… nu știu. Când au început problemele – și au început devreme problemele – problemele au început deja din clasa a cincea cu băiatul acesta căruia nu vreau să-i spun numele pentru că mi-a călcat în picioare toată onoarea de mamă, de femeie, de om, de artist, dintr-o răzbunare de om fără suflet. Am fost o mamă normală, obișnuită. O mamă care își iubea copilul și care și-a îngrijit copilul.”
Luminița descrie momente teribile care au marcat echilibrul familiei: „Nu s-ar fi schimbat nimic, Cătălin, niciodată, dacă el nu începea să aibă acest comportament absolut deviant în familia mea și să-mi pună viața mie în pericol și să îi pună viața lui Filip în pericol. Eu n-am putut să-l las pe băiatul cel mare niciodată cu Filip singur. Nu vrei să știi ce priviri, câtă ură… mi-a fost frică să nu-i pună perna pe față. Deci eu nu am putut… Eu am trăit un coșmar despre care oamenii nu știu și despre care n-am vrut să vorbesc. Asta e povestea adevărată: că n-am putut să-mi las propriul copil niciodată singur cu copilul adoptat.”
„Avea niște reacții atât de violente… El se automutila, se lovea cu capul de podea, spărgea totul în cameră. Când a aruncat prima dată cu o sticlă de parfum înspre scoica lui Filip, sticla s-a făcut țăndări. Copilul era în brațe la femeia aceasta din Anglia. Ăsta a fost norocul pentru care copilul n-a pățit vreo nenorocire.”
„El a fost violent cu tine?”, întreabă fără ocolișuri Cătălin Măruță, potrivit Libertatea.
„Da, a fost violent tot timpul în ultima perioadă. Și pe Maria o ura. Nu înțelegea de ce trebuia să mai vină și Maria dacă era el acolo. Iar… îți spun eu acum un lucru în premieră, să știi că tot ce spun aici la tine e în premieră! Eu n-am vorbit de Măriuca niciodată tocmai ca să nu mai deschid rănile astea în sufletul meu. Știi, era sufletul meu și atât. Rănile se deschid, uite, vorbind. Dar vor trece. Timpul nu rezolvă lucrurile, timpul doar lasă lucrurile să se așeze, dar nu rezolvă. Aceste amintiri rămân pe viață.”
Luminița povestește și despre comportamentul abuziv al băiatului față de fiica ei: „Și cu Maria se purta rău: din proastă și urâtă n-o scotea, o bătea peste obraji. Avea obraji roșii și fierbinți și plângea. Îi spunea (că am ascultat de după ușă): «Dacă-i spui lui mama, te omor.» Este o poveste de viață care, repet, nu este exemplu pentru ceilalți părinți care vor să adopte pentru că nu pot face copii. Fiecare cu norocul lui. Eu am tras lozul greșit. Da, e lecția mea de viață, spusă pentru prima dată în totalitate, în întregime, la tine aici și gata.”