Șeful statului afirmat că, potrivit articolului 83 din Constituție, va rămâne în mandat până la depunerea jurământului de învestitură a noului președinte, adică până anul viitor, și că nu își dorește să fie premier în viitorul Guvern care se va forma până pe 21 decembrie.
„Ce fac eu? În Constituția României, citim la Articolul 83, alineatul 2: „Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales”. Concluzie, eu rămân în mandat până când va fi ales un nou Președinte al României. Când noul Președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici.
Și nu, nu voi fi Prim-ministru al României, nu doresc să fiu Prim-ministru al României, nu doresc decât să duc acest mandat la un bun sfârșit”, a spus Iohannis, citat de Libertatea.
Vocea poporului: „Au candidat 14 în primul tur. Au rămas 2 candidați. A ieșit Iohannis!”
Curtea Constituțională a publicat, vineri seara, motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale. Potrivit documentului obținut de Antena 3 CNN, alegerile au fost anulate pentru că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele”. Judecători spun că a fost „distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali”.
CCR îl acuză pe Călin Georgescu că a „manipulat” votul prin utilizarea „netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale”. Curtea mai spune că a fost afectat „caracterul liber exprimat al votului cetățenilor”.
„În cauza de față, Curtea reține că, potrivit „Notelor de informare” antereferite, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Președintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online.
Conform art.81 alin.(1) din Constituție, Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Curtea observă că, în coordonatele în care s-a desfășurat procesul electoral cu privire la alegerea Președintelui României din 2024, a fost afectat caracterul liber exprimat al votului cetățenilor. 13.
Libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie include dreptul de a fi corect informați înainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegătorilor de ași forma o opinie presupune dreptul de a obține informații corecte despre candidați și procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum și protecția împotriva influenței nejustificate, prin acte/ fapte nelegale și disproporționate, asupra comportamentului de vot”, se arată în motivare.
Curtea mai spune că „a fost afectată egalitatea de șanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuși dreptului de a fi ales. Neregularitățile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale și ceilalți candidați participanți în procesul electiv.”