Update decembrie 2, 2022 O familie de români a decis să se întoarcă în țară după 14 ani în Spania. Acum, toţi o duc mai bine decât în străinătate.
Era frig, în martie 2002, când şi-a urmat soţul în Castellon, cu doi copii: o fetiță de 14 ani și un băiat, Sebi, de câteva luni. “Tot microbuzul era plin, toată lumea avea sacoșele alea în dungi, de rafie. Ne cunoșteam noi, românii“, spune ea. Ani la rând, şi ea şi soţul au lucrat la negru. El în construcții, ea îngrijitoare, scrie observatornews.ro.
La 1 aprilie 2006, familia Iotu se pregătea de Paștele petrecut în Castellon, Spania: “Nu miroase nimic. Indiferent ce ai pune, ce miroase, nu miroase ca acasă”. Viața părea clară pentru ei. Copiii se integraseră perfect, iar ei munceau din greu pentru visul care-i adusese acolo: o casă. Până într-o zi, când criza financiară a lovit cel mai tare în diaspora română din Spania. Joburile au devenit brusc nesigure. Ca să plătească împrumutul de 200.000 de euro, Lili a acceptat zâmbind să spele podele.
Și într-o dimineață, Lili a trebuit să-și anunțe copiii că începând de a doua zi casa lor, plătită pe jumătate, nu mai e a lor. “Mi-a dat lumea peste cap. Eram foarte debusolat, vă dați seama și nu știam, atunci, pe moment … Nu mai știu dacă am început să plâng”, îşi aminteaşte Sebastian, fiul Lilianei Iotu. “A intrat într-o debara și a început să plângă. Îi spui: Fă-ți bagajele! Fără să îi dai altă posibilitate“, povesteşte mama acestuia.
Lili a revenit în România la fel cum a plecat, acum 20 de ani. Cu buzunare goale de bani, dar pline de speranță. Cu fruntea sus și dornică de muncă. După câteva luni, Sebi era înapoi într-o țară pe care nu o cunoștea.
“Măi, dar ce să te duci, tu ai copilul la clasa a şaptea, tu gândește-te că el peste un an dă examen, nu o să știe, o să clacheze, o să intrați în depresie”, auzea Liliana Iotu, româncă întoarsă din Spania. “Primele luni a fost mai greu, profesorii nu erau foarte prietenoși. Ei nu înțelegeau că eu am venit dintr-o țară străină și eu știam doar să vorbesc românește și să înțeleg oarecum. Dacă mă puneai să scriu o propoziție, nu știam”, adaugă Sebastian Iotu, fiul Lilianei.
Într-un an de școală, Sebi a reușit să-i întreacă pe toți colegii. Azi e student la ASE în anul 2 și e hotărât să nu mai plece din România. Soțul lui Lili e bucătar șef la un restaurant din Târgoviște și câștigă mai bine decât în Spania. Iar Lili e directorul căminului cultural din satul său natal.
Lili a sfințit locul unde a revenit. A scos copiii din tablete şi telefoane, i-a adunat de la porţi şi i-a învăţat să iubească frumosul. Expoziții de pictură și costume populare, ateliere de artă, petreceri de stradă, paradă de pălării. Nimic nu văzuse Gura Ocniței, până să sosească ea aici. “Dacă am lucrat afară, am venit cu tot felul de idei inovative și am adus din afară anumite activități, să fie și la noi ca afară”, spune ea.
Guvernul de la Madrid vrea să acorde cetățenia la 622.000 de români
Președintele Guvernului Spaniol, Pedro Sánchez, promite cetățenia la 622.000 de români înainte de alegeri. Unele surse consideră că el a luat această decizie pentru a le atrage simpatia și pentru a își asigura locul.
Președintele Guvernului Spaniol, Pedro Sánchez, vrea „să acorde cetățenia la 622.000 de români înainte de alegeri”, susține publicația panampost.com, care comentează recenta inițiativă stabilită de Sanchez cu premierul român Nicolae Ciucă. Premierii celor două țări au stabilit înființarea unei comisii care să pună la punct detaliile dublei cetățenii, româno-spaniole, potrivit Evz.
Comunitatea românească este foarte iubită și respectată în Spania”, spune Sánchez la Summitul hispanic-român de la Castellón de la Plana, la care a participat împreună cu premierul român, Nicolae Ciucă, unde au profitat de ocazie pentru a conveni asupra grupului de lucru care să definească condiţiile „naţionalizării” românilor.
