Surprinzător. Cel mai mic preţ la alimente se găseşte în România. „Eu locuiesc in Anglia si va spun ca nu este mare diferență de preturi”

Salariile mici nu ne lasă să „vedem” că avem cele mai mici prețuri la alimente. România şi Bulgaria sunt cele mai ieftine ţări din Uniunea Europeană cu preţuri de 44% sub media europeană. Iată unde se găseşte cea mai ieftină mâncare, dar şi de unde putem face rost de cele mai ieftine băuturi non-acoolice.

Conform studiului consultat, România are cele mai mici preţuri la mâncare şi băuturi non-alcoolice, cam 69% din media europeană. Ţara noastră e urmată în clasament de Polonia. În schimb, cele mai mari preţuri la acest tip de produse sunt în Luxemburg şi Danemarca – cu 20% peste media europeană.

Surprinzător. Cel mai mic preţ la alimente se găseşte în România. „Eu locuiesc in Anglia si va spun ca nu este mare diferență de preturi” 1

Şi serviciile sunt mai ieftine la noi în ţară – 54% din media europeană -, iar cele mai mari diferenţe au fost semnalate la restaurante şi hoteluri. În România, preţurile la restaurante şi hoteluri sunt de trei ori mai mici faţă de ţările aflate la celălalt capăt al clasamentului, respectiv cele nordice, informează observatornews.ro.

La îmbrăcăminte, în schimb, diferenţele de preţ între ţările europene nu sunt foarte mari, dar există. Dacă în ţara noastră preţul la îmbrăcăminte este la 80% din media europeană, la celălalt capăt al topului vorbim despre Danemarca. Şi puterea de cumpărare este mai mică la noi în ţară – aproximativ 80% din media europeană. În schimb, în Luxemburg puterea de cumpărare se apropie de 140% din media europeană.

Preţ pentru mâncare şi băuturi non-alcoolice

  • România – 69% faţă de media UE
  • Polonia – 72% faţă de media UE
  • Luxemburg – 125% faţă de media UE
  • Danemarca – 120% faţă de media UE

Preţ pentru hoteluri şi restaurante

  • România – 54% faţă de media UE
  • Bulgaria – 46% faţă de media UE
  • Danemarca – 155% faţă de media UE
  • Suedia – 137% faţă de media UE

Preţ pentru haine

  • România – 81% faţă de media UE
  • Ungaria – 73% faţă de media UE
  • Danemarca – 130% faţă de media UE
  • Suedia – 125% faţă de media UE

Puterea de cumpărare

  • România – 82% faţă de media UE
  • Luxemburg – 146% faţă de media UE

Pop S.: In raport cu salariile, prețurile noastre sunt fff mari!!!
Cojocnean A.: Doamne ferește dar comparăm salariile nordiciilor cu ale noastre, ce comparație faceti, nordicii câștigă între 2500-3000e și la noi cit este salariul!
Despre alimente, la noi unele sint mai scumpe decât in Austria și Germania raportat pe salari

Ioan H.: Total fals ! De exemplu în Itlaia la un salar să zicem de 1300€ la lună ,un hotel de 3***am plătit 30€ pe noapte . În România costă 220ron pe noapte ( deci cam 45€)! În Germania 1 kg de Banane le iei cu 0, 89-1€, în România e 5 lei kg! Comparați salariu din România cu cel din Italia și Germania 😎. Reiese că e mai scump la noi sau la fel !
Victor V.: Eu locuiesc in Anglia si va spun ca nu este mare diferență de preturi

Românii, tot mai interesați de produsele eco: La ce trebuie să fim însă atenți atunci când le alegem

Cererea pentru produse ecologice a crescut cu până la 50%, în ultimii doi ani. Mulţi se îndreaptă către raftul bio, în speranţa că acolo sunt alimente sărace în calorii. Însă biologic nu înseamnă neapărat mai sănătos. De multe ori, descrierea nu reflectă conţinutul real şi, chiar şi atunci când sunt certificate, produsele pot avea mai multe calorii decât variantele lor neecologice. În avalanşa de reclame, esenţială rămâne vigilenţa, spun specialiştii.

În ultimii doi ani, vânzările de produse bio au crescut între 30 şi 50%. Cele mai căutate sunt lactatele, urmate de fructe, legume şi alimente de bază precum făină, mălai sau ulei, scrie observatornews.ro.

Nu doar interesul a explodat, ci şi oferta de pe piaţă. Produsele bio s-au extins de la câteva rafturi la raioane întregi. Ca să ajungă în magazine, procesul de certificare durează până la două luni, timp în care sunt verificate provenienţa ingredientelor, de la solul în care cresc şi până la metoda de procesare. Controalele se fac, ulterior, anual.

Provenienţa ecologică nu aduce şi garanţia unei diete echilibrate. Produsele bio pot avea ingrediente nocive precum zahărul, în cantităţi chiar mai mari decât în alimentele convenţionale.

Roxana Vrabie – antreprenor: Bio nu înseamnă neapărat mai sănătos, ci mai puţin toxic. Şi atunci nu este neapărat necesar să mănânci o dietă întreagă bio

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Acceptând că acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.