Update februarie 9, 2022 Zeci de rezerviști din România au primit în ultima perioadă ordine de chemare la centrele militare județene, ca să își clarifice situația.
În timp ce Armata explică faptul că este o procedură standard, care are loc anual atunci când apar schimbări de procedură, subiectul este tot mai discutat în spațiul public în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Românii din diaspora au până la 15 zile pentru a reveni în țară
Conform legii, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau a stării de război cetățenii încorporabili cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 10 zile de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea îndeplinirii serviciului militar pe bază de conscripție, informează ziarulromanesc.net.
De asemenea, la instituirea stării de urgență, a stării de asediu ori la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, rezerviștii voluntari și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 10 zile de la data notificării, la structurile din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, în vederea îndeplinirii serviciului militar în calitate de rezervist concentrat sau mobilizat.
Cetățenii încorporabili și rezerviștii care nu au domiciliul în țară, dar și cei care nu au putut fi notificate, au obligația ca în termen de maximum 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Parlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război,
precum și a decretului Președintelui României privind declararea stării de mobilizare sau instituirea stării de asediu sau a stării de urgență să contacteze centrul militar în evidența cărora se află cu privire la modalitatea de îndeplinire a serviciului militar.
Peste 1000 de soldați americani, relocați din Germania în România
Liderul de la Casa Albă a decis să trimită 2.000 de soldați aflați în garnizoana Fort Bragg din Carolina de Nord în Polonia și Germania, iar 1.000 de soldați americani din escadronul de infanterie Stryker aflat în Germania vor fi relocați în România, anunță Kanal D.
Acestre mutări sunt menite să întărească flancul NATO aflat în apropierea granițelor cu Rusia. Kremlinul interpretează aceste mutări de trupe SUA ca fiind noi dovezi ale intenției de a împinge Rusia într-un conflict militar.
Sondaj: Majoritatea europenilor vor ca NATO și UE să sprijine Ucraina în cazul unei invazii ruse
Majoritatea europenilor cred că Rusia va invada Ucraina în 2022 și cred că atât NATO, cât și UE ar trebui să fie alături de Kiev, potrivit unui studiu ai cărui autori sugerează că criza ar putea sfârși prin a schimba dramatic modul în care europenii își văd securitatea, anunță B1TV.
„Datele sugerează o trezire geopolitică în Europa”, a declarat Mark Leonard, directorul Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), care a efectuat sondaje în șapte țări, reprezentând două treimi din populația UE, scrie The Guardian.
„Statele UE au fost descrise ca fiind divizate, slabe și absente în Ucraina, dar cetățenii europeni sunt uniți: sunt de acord că Vladimir Putin poate continua acțiuni militare și că Europa, împreună cu partenerii săi NATO, ar trebui să sară în ajutorul Ucrainei”.
În Finlanda (44%) a fost semnalată o atitudine ezitantă, dar în alte state atitudinea în favoarea Ucrainei a fost evidentă: 51% dintre respondenți din Franța și Italia, 52% din Germania, 55% din Suedia, 64% din România și 73% dintre cei din Polonia au spus că au considerat că o invazie rusă este probabilă.
În Finlanda, 56% dintre respondenți au considerat că UE ar fi bine poziționată pentru a veni în ajutorul Ucrainei, iar 59% au considerat că NATO ar trebui să ofere sprijin. În alte state, sondajul indică următoarele, referitor la sprijinul pe care UE și NATO ar trebui să îl ofere: 53% și 55% dintre respondenții din Franța sunt de acord; 47% și 50% dintre cei din Germania; 64% și 67% dintre cetățenii din Italia; 80% și 79% dintre polonezi; 57% și 63% dintre români; și 61% și 64% dintre cei din Suedia.
