Update februarie 21, 2022 Cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, pot efectua, pe bază de voluntariat, orice formă a serviciului militar, fără discriminare.
Totuși, pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii, informează businessmagazin.ro.
Aceasta înseamnă că în cazul declarării stării de război sau stării de mobilizare, ori în ipoteza instituirii stării de asediu, „armata redevine obligatorie.
Cine nu poate fi obligat să execute serviciul militar în caz de stare de mobilizare, război sau asediu?
Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare arată că cetăţenii încorporabili, în sensul prezentei legi, sunt consideraţi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, iar femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar.
Regula de mai sus însă are şi excepţii, în sensul în care Legea nr. 446/2006 arată categoriile de persoane care sunt scoase din rândul cetăţenilor încorporabili. Astfel, cei care nu îndeplinesc serviciul militar sunt: „cei clasaţi inapţi pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă, conform baremului medical; personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin 2 ani; persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, precum şi cele arestate preventiv sau trimise în judecata până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluţionat cauza penală”, precum şi cei care, în general vorbind, dar cu respectarea unor anumite condiţii, au persoane în întreţinere, scrie Ziarul Financiar.
Un aspect interesant de remarcat este dat de articolul 4 al Legii 446/2006 care prevede că „cetăţenii care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză sa îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ”. În acest caz nu am vorbi de o neîndeplinire a serviciului militar, ci doar despre faptul că, practic, cel încorporat poate refuza să poarte armă.
Despre sancţiuni în caz de refuz al încorporării
Nu e necunoscut faptul că în cazul încălcării unei obligaţii stabilite de lege există şi sancţiuni. În materia încorporării, există sancţiuni contravenţionale, care pot consta în amenzi care pot varia între 500 şi 8.000 lei (raportându-ne la valoarea salariului minim brut pe economie), conform Legii 446/2006. Pot exista şi sancţiuni penale, Codul penal sancţionând infracţiunile de sustragere de la serviciul militar sau de la luarea în evidenţă militară sau neprezentarea la încorporare sau concentrare. Totuşi, cu privire la aceste infracţiuni, trebuie îndeplinite anumite condiţii strict prevăzute de Codul penal.
Ce salarii sunt în Armata Română. Cât câștigă un soldat, un ofiţer şi un funcţionar
Salariul unui soldat pentru anul 2022 sau solda de funcție este de 2.500 de lei pe lună, conform legii, dar veniturile sale sunt rotunjite cu sporuri, prime și indemnizații.
La vârful ierarhiei militare, șeful Statului Major General câștigă o soldă de funcție de 10.880 de lei, care înseamnă de peste patru ori salariul de bază minim brut, informează bzi.ro.
Cel mai recent raport al Ministerului Apărării Naționale, din ianuarie, arată care este nivelul veniturilor salariale nete ale personalului Armatei Române:
– Un soldat/gradat profesionist (SGP) a primit, în mână, în luna ianuarie, între 1.839 și 4.117 de lei.
– Funcționari publici (FP) angajați în MApN au câștigat, pentru o funcție fără comandă, între 2.839 și 8.195 de lei, iar pentru o funcție cu comandă, între 6.436 și 12.641 de lei net.
– În ceea ce privește personalul civil contractual (PCC), sumele primite în mână au fost, pentru funcții fără comandă, de la un minumim de 1.623 la 7.736 de lei, iar pentru cele cu comandă, de la 2.463 la 12.776 de lei.
– Cei care aleg cariera de militar câștigă gradual în plus. Astfel, un maistru militar a câștigat, în ianuarie, între 2.290 și 5.976 de lei, iar un subofițer fără comandă a avut un venit cuprins între 2.284 și 6.132 de lei.
– Ofițerii câștigă mai mult, între 2.443 și 11.576 de lei, pentru o funcție fără comandă, în timp ce, pentru cei care au posturi cu comandă, sumele se încadrează între 2.733 și 18.142 de lei, potrivit datelor MApN.
Ministerul Apărării Naţionale precizează că valorile minime sunt cele stabilite pentru program normal de lucru, iar veniturile salariale prezentate cuprind exclusiv drepturile prevăzute de Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
