Update noiembrie 27, 2021 Oamenii de ştiinţă au anunţat joi că au detectat în Africa de Sud o nouă formă de COVID-19, posibil foarte contagioasă şi cu mutaţii multiple. Eficacitatea vaccinurilor împotriva acestei forme mutant este în analiză.
Profesorul Razvan Chereches: „rata de creștere pentru noua tulpină Omicron este incredibilă – vedeți cu roșu
dacă datele inițiale se confirmă – noua tulpină este de 5 (cinci) ori mai infecțioasă decât Delta – creștere cu 500% mai mare
sper cu disperare să nu se confirme datele inițiale …
dacă are și potențialul de a evada imunologic (nu mai suntem protejați de infecția anterioară sau vaccinuri), ajungem din nou în punctul 0 …”
Lucian Mindruta: „Late edit: au botezat-o “Omicron”.
Tulpina “Nu” din Africa de Sud, una cu mutatii importante, a blocat azi zborurile spre Europa de acolo.
Dar nu doar atat: bursele globale au cazut cu 3-4 la suta ca urmare a temerii ca ar putea urma un nou val, mai agresiv.
Ce stim despre tulpina asta: in primul rand se pare ca a evoluat intr-un pacient care avea si HIV, si deci sistemul lui imunitar era slabit.
Ce ne spune asta: ca merita sa facem toate eforturile (de la vaccin la distantare sociala) ca sa avem cat mai PUTINE cazuri. De ce? Pentru ca fiecare caz in plus aduce acest risc, de mutatii care sa-l transforme in ceva si mai agresiv.
Pana una-alta stim ca versiunea “Nu” este diferita in mod semnificativ de virusul de pana acum. Asta o poate face si mai usor de raspandit si poate de asemenea mai greu de neutralizat cu vaccin si cu medicamentele care apar la orizont.
In Europa stim de un singur caz, la o femeie care a fost in Egipt si care are simptome din 22 noiembrie. Familia ei nu a facut boala. In Hong Kong insa, virusul a reusit sa se transmita dintr-o camera de hotel in alta, la doua persoane aflate acolo in carantina. Ambele erau vaccinate.
OMS e deci ingrijorat: o variatie mare a virusului poate insemna un pericol consistent, mai ales daca vine cu risc de deces mai inalt si contagiozitate mai mare.
Inca nu stim daca asa e, cel putin pe partea de decese. De raspandit, da, se raspandeste mai bine…
Stam cu ochii pe el, altceva ce sa facem…?
Medicul Gabriel Diaconu: „Nori. Covid 3.0, varianta ”Omicron”. Partea bună. Partea rea. Partea urâtă.
Ca să înțelegi mai bine rândurile următoare, sunt esențiale câteva elemente de cunoaștere:
Aproape tot ce este viu, în Universul cunoscut, are două mari proprietăți: va muri, dar poate avea urmași.
În miezul fiecărei forme de viață se află un mecanism biologic care conține informația prin care organismul ”fabrică” unul nou. Majoritatea zdrobitoare a formelor de viață au stocată schema unui astfel de mecanism într-un acid nucleic.
Unele sunt ARN – sau acid ribo-nucleic. Altele, cum este și omul, au ADN – sau acid deoxi-ribo-nucleic.
ADN este pe cât de frumos, pe atât de imperfect. De la o generație la alta se fac ”copii” de înaltă fidelitate. Aceste copii, la o mie, sau la zece mii, sau la un milion de copii făcute, vor conține o modificare. Îi spunem acestei modificări ”mutație”.
Majoritatea mutațiilor nu sunt viabile. Deci linia se termină. Dar altele rezistă, și modifică mai departe caracteristicile organismului. Dintre ele unele devin ereditare, adică vor trece mai departe la urmași, dar altele nu.
Mutațiile, și ereditatea, sunt proprietăți ale codului genetic dintr-un organism. Ele explică, într-o măsură semnificativă, evoluția.
Ce este evoluția? Evoluția este un proces prin care organismele devin mai bine adaptate la mediul lor înconjurător, cu care se află într-un echilibru foarte fragil. Că e vorba de temperatură, că e vorba de nutrienți, că e vorba de lumină sau alte forme de viață, viața are loc pe o punte, de fapt, foarte îngustă. Una din legile vieții este și că, fără adaptabilitate, organismul e condamnat să decadă, să degenereze, să dispară.
Astfel că există mereu o ”selecție” pe care natura o face. O face în orb, fără să aibă un sens al ”binelui” sau ”răului” moral. Această selecție reprezintă unul din motoarele evoluției (nu singurul). Evoluția prin selecție naturală explică, pe de altă parte, de ce avem unele forme de viață foarte primitive, precum virusurile, dar și organisme mai complicate, cum sunt insectele, arahnidele, peștii, păsările, mamiferele.
Arborele vieții, odată ce-l poți vedea, e printre cele mai uimitoare lucruri, cu adevărat majestic, în Univers.
Evoluția prin selecție naturală explică, deși încă insuficient, apariția de ”noi specii”, nu doar variante mai adaptate din aceeași specie. Uneori specia nouă poate co-exista cu cea veche, dar alteori nu. Drept urmare poți observa, odată născută noua specie, și extincția celeilalte.
Virusurile, la scală, spun povestea evoluției prin selecție naturală de la originile vieții și până în prezent. Dar nu oricum, ci cu o rapiditate uluitoare. Timpul curge altfel pentru virusuri. Fereastra lor de viață este atât de scurtă, habitatul lor atât de ostil, încât o genealogie a unei tulpini virale merge de la stră-, stră-, stră-bunici până la copii și nepoți, respectiv stră-nepoți, într-o perioadă foarte scurtă de timp.
Intră în discuție COVID-19, varianta Omicron. Omicron a fost identificat acum câteva săptămâni în Africa de Sud, deși tulpina circula deja de o perioadă în zona Africii australe, iar probele prelevate cu Omicron proveneau din Botswana. Omicron urmează, ca VOC (variantă de preocupare) tulpinilor Delta Plus, Delta, Gamma, Beta și Alpha de coronavirus tip SARS-CoV-2.
Drept urmare, Omicron este un stră-, stră-, stră-nepot al variantei identificate în Wuhan, China, acum doi ani. Împărtășește majoritatea proprietăților de bază ale tulpinii Alpha, dar se deosebește de ea în multe privințe. Nu reprezintă o nouă ”specie” de coronavirus, dar este una care se aseamănă din ce în ce mai puțin cu strămoșul cunoscut.
De ce face virusul treaba asta? Simplu: vrea să trăiască. Își caută locul.
Un lucru care scapă judecății majorității oamenilor este că, în drum spre Omicron, atâtea alte tulpini au devenit extincte. Mai sunt unele care, deși au căpătat varii proprietăți care să le adapteze, nu s-au ”răspândit”, și deja au un caracter ciclic, stabil, într-o populație pe care o pot infecta, dar n-o mai omoară la fel, încât deja acolo s-a stabilit un echilibru ”virus contra gazdă”.
Dar Delta, spre exemplu, a prins ca focul miriștea populația gazdă, aici omul, și a infectat zeci de milioane de oameni.
Va putea Omicron să facă același lucru?
Ar putea. Are de partea lui, în primul rând, sisteme de ”acces” în organism mult mai performante decât aveau strămoșii lui, și ceva mai performante decât Delta.
Ca să intre în celulă, unde se înmulțește obligatoriu (căci fără celulă virusul moare), SARS-CoV-2 are, pe suprafață, niște proteine care-l ”agață”, și apoi îl introduc, în mediul din interior, prin membrana celulară. Proteinele ”cârlig” (spike) au niște zone remarcabile pe suprafața lor, pe care le numim RBD (domenii regionale de legare) pe care părți reciproce de pe celulă le ”recunosc” în mod aberant.
De la Alpha, prin Beta, Gamma, Delta și Delta Plus, astăzi Omicron, proteinele S au evoluat foarte mult. În spatele evoluției stau mutațiile codului genetic viral.
Niciuna dintre aceste mutații nu a schimbat structura regiunii prin care proteina se leagă de receptorul ei preferat. Dar unele au făcut ca, să zicem, acel loc foarte special să fie ”ferit” de identificarea în fața paznicilor imunitari ai gazdei. Să fie ”ascuns”. Să mimeze, chimic, părți ale fiziologiei firești a gazdei, încât virusul, și pofta lui de viață, să nu fie omorât la poarta de intrare sau pe drumul lui spre destinație.
Numărul mutațiilor pe care le are Omicron (că sunt 30, 50 sau 15) este mai puțin important. Ce contează foarte mult este că unele dintre ele, deja, au fost legate de anumite proprietăți ale Corona. Spre exemplu viteza cu care începe să se replice. Sau rezistența pe care o are în fața imunității. Respectiv cât de transmisibil este de la o gazdă la alta. Sau cât de ușor poate fi neutralizat printr-o anumită linie de apărare, recte cea care folosește anticorpi.
Ce nu știm?
Nu știm dacă Omicron are capacitatea să infecteze, respectiv să se înmulțească, într-o gazdă care s-a întâlnit anterior, și are imunitate la, o altă tulpină de SARS-CoV-2. La fel de bine nu știm în ce măsură are capacitatea să infecteze, respectiv să se înmulțească, într-un organism anterior stimulat imunitar prin vaccin.
Nu știm, dar asta nu înseamnă că suntem orbi. Omicron nu intră într-o arenă ”naivă”, virgină, cum a fost Alpha. De fapt, Omicron se luptă acum cu celelalte tulpini, cu care concurează pentru cât de repede poate ”acapara” gazde. Dacă nu le acaparează în timp util, Omicron va dispărea. Deocamdată Delta este suprem.
Delta, care a făcut ca Delta Plus, spre exemplu, să nu aibă o șansă (deși și Delta Plus avea multe proprietăți similare Omicron).
Pe de altă parte, Omicron infectează cu o rapiditate uluitor de mare, comparativ cu Delta. Este avantajul dat de noile formulări ale proteinei Spike. La fel de bine cum, în populațiile deja ”natural” imunizate, sau cu imunitate hibridă (”vaccin” + ”boală”) s-ar putea ca Omicron să nu aibă un mediu foarte prielnic.
Antrenamentul imunității prin vaccin, sau rapel vaccinal, chiar și la persoanele care s-au ”întâlnit” cu COVID-19 în ultimii doi ani, cu variante anterioare lui Omicron (că au fost Alpha, Beta, Gamma sau Delta) este, sper că a devenit evident, obligatoriu.
La fel cum vaccinul, de vreme ce nu conferă protecție ”la poarta de intrare”, este insuficient ca măsură de protecție a populației, cât individului. Aici puterea este în numere, și cunoașterea stării de imunitate a unor comunități largi, chiar imense, de oameni.
Căci Omicron ”sare” de pe o gazdă pe alta foarte repede. Drept urmare dacă nici n-ai făcut boala, dar nici nu te-ai vaccinat, devine aproape cert că te vei întâlni cu tulpina nouă, într-o lume fără bariere. Cât de repede?
Cunoscând ce știm, deja, despre istoria COVID-19 pe planetă, reperele sunt următoarele:
1. de la identificarea SARS-CoV-2 (Alpha/Wuhan) pe teritoriul Chinei, până la primul caz în România, au trecut aproximativ două luni.
2. de la identificarea tulpinii Kent, până la primele cazuri pe teritoriul României, au trecut câteva săptămâni.
3. de la identificarea primei tulpini așa -zis ”sud-africane”, până la primul caz pe teritoriul României, a trecut mai puțin de o săptămână.
Drept urmare Omicron, identificat deunăzi pe teritoriul Europei, are mari șanse să ajungă în România în următoarele zile/ săptămână. Dacă nu cumva e deja aici.
Carevasăzică, la sosire, se întâlnește cu mai multe feluri de oameni.
Sunt unii imunizați după boală. Care boală? Boala cu Alpha, cu Beta, cu Gamma sau cu Delta? Nu știm. Dar teama este că s-ar putea ca Omicron să fie infecțios și la cei anterior trecuți prin COVID-19.
Mai sunt unii imunizați vaccinal, dar ne-trecuți prin boală. Din ceea ce știm, deocamdată, vaccinul nu protejează pentru Omicron la fel de bine ca pentru tulpinile anterioare. Deocamdată cazurile studiate sunt cu simptome ușoare/ foarte ușoare, la persoane anterior vaccinate cu schemă completă. Dar, chiar și așa, oamenii au fost infecțioși.
Unii mai sunt și imunizați vaccinal, și trecuți prin boală (după – recent – contactul cu Beta, Gamma sau Delta).
Aceștia din urmă s-ar putea, dintre toți, să fie cel mai bine echipați să facă față Omicron. La fel de bine cum, boală+vaccin nu înseamnă că, în anumite populații, noua variantă nu-și va face loc.
Cine sunt cei vulnerabili?
De departe cei mai vulnerabili sunt cei care nici nu sunt vaccinați, nici boala n-au făcut-o, încă. Pentru ei este urgent să-și facă vaccinul.
Apoi persoanele bolnave, în vârstă, sau cu probleme știute ori neștiute de imunitate.
Copiii. Copiii sunt vulnerabili nu prin riscul de moarte, cât prin riscul de complicații. Nu știm încă toate abilitățile Omicron.
Ce știm despre variantele anterioare este că, deja, lasă unele sechele – indiferent de vârsta persoanei – care afectează organele interne, de la plămân, la creier, rinichi, inimă sau sânge. Dar speranța că noua tulpină de coronavirus va fi mai ”cuminte” e nerealistă.
Cât timp avem la dispoziție?
Maxim două săptămâni.
Noi abia coborâm de pe Golgota răspândirii Delta. Încă avem peste 1000 de persoane în spital/ ATI. Speculăm că am dovedit cel mai recent val prin vaccinare și imunizare după boală, dar nu știm în ce măsură. Și nu știm, la sosire, ce va găsi Omicron în România.
S-ar putea să vedem, în următoarele 10 – 14 zile, o schimbare de atmosferă. În acest răstimp suntem obligați să ne pregătim, cât de bine putem, unii și ceilalți.
Imperativa vieții este să trăiască. Asta vrea și virusul. Asta vrem și noi. Noi ne descurcăm fără el. El nu se descurcă fără noi. E un război pe care nu l-am căutat, dar pe care trebuie să-l ducem.
#medicinromania #COVID19”
