Update iulie 19, 2021 Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au o nouă misiune, aceea de a găsi un nou șef care să-l succeadă pe actualul secretar general, norvegianul Jens Stoltenberg, care își termină mandatul în septembrie 2022.
România se numără printre țările NATO care și-au îndeplinit obligațiile inclusiv în privința alocării a 2% din PIB pentru apărare și, deși alegerea unui reprezentant din partea României la conducerea Alianței ar putea fi considerată puțin cam prea provocatoare la adresa Rusiei, varianta ca președintele Klaus Iohannis să devină viitorul secretar general al NATO nu este exclusă, notează Politico Europe, preluați de Digi24.ro.
Actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, care a ocupat în trecut și funcția de prim-ministru al Norvegiei, a devenit șeful Alienției în octombrie 2014, însă aliații au prelungit mandatul său în primăvara lui 2019 până în septembrie 2022, pentru a câștiga timp în găsirea unui succesor, pe de o parte, dar și pentru a evita posibilitatea ca Donald Trump, președinte al SUA la acea vreme, să impună un succesor al actualului secretar general, pe de altă parte.
Deşi mulţi consideră că e timpul ca NATO să fie condus de o femeie, nu e exclusă varianta ca un lider din Est să preia frâiele Alianţei, iar acest lucru ar fi un semnal cât se poate de direct adresat Federaţiei Ruse. Pe lista numelor vehiculate sunt câteva nume favorite, precum Dalia Grybauskaite, fosta preşedintă a Lituaniei şi Kersti Kaljulaid, actuala preşedintă a Estoniei; Kolinda Grabar-Kitarovic, fosta preşedintă a Croaţiei.
Politico însă menţionează că din Est vine şi Klaus Iohannis, dat fiind faptul că România este unul dintre membrii care au atins pragul de 2% din PIB pentru Apărare şi un pilon esenţial în Flancul Estic. Un alt nume vehiculat ar fi cel al lui Mark Rutte, actualul premier al Olandei.
