Biserica blestemată din România. Un masacru din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a făcut-o celebră

Un lăcaş de cult din inima Bărăganului, construit în urmă cu mai bine de 170 de ani, a devenit faimos.

Se spune că spre finalul celui de-al Doilea Război Mondial, mai mulţi soldaţi nemţi care au vrut să fugă din calea ruşilor au încercat să se adăpostească şi să se ascundă în biserică.

Biserica blestemată din România. Un masacru din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a făcut-o celebră 1

Deşi s-au rugat la Divinitate să fie cruţaţi, au fost în cele din urmă capturaţi de ruşi şi masacraţi de faţă cu toţi locuitorii din Ivăneşti. Pentru că nu au fost salvaţi, soldaţii germani ar fi blestemat lăcaşul de cult, iar sufletele lor bântuie şi astăzi zona, informează adevarul.ro.

Acest mit avea să atragă interesul pasionaţilor de fenomene paranormale şi al vânătorilor de fantome, ale căror vizite nu au făcut decât să îi îndepărteze şi mai mult pe săteni de vechea biserică şi să îi aducă monumentului istoric titulatura de „Biserica dracilor care vorbesc nemţeşte”.

În plus, zvonurile că „oameni dubioşi vin să practice ritualuri satanice” aveau să le întărească locuitorilor din Ivăneşti convingerea că spiritele rele şi fenomenele misterioase au pus stăpânire peste fostul lor lăcaş de închinăciune.

Biserica blestemată din România. Un masacru din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a făcut-o celebră 2 Biserica blestemată din România. Un masacru din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a făcut-o celebră 3

Astfel, sătenii au ajuns să renunţe complet la ideea de a reface vechea biserică şi au decis să construiască o alta.

Biserica a fost construită în stil tradiţional muntenesc din blocuri de granit aduse cu care cu boi din Dobrogea, cu turla din lemn de salcâm si cu o înălţime de 13 metri. În prezent, biserica se afla la 500 de metri de sat, în actuala luncă a Ialomiţei, într-o avansata stare de degradare, turla este retezată de vânt şi furată de oameni, pereţii sunt crăpaţi şi lăsaţi într-o parte.

Cu toate acestea, se mai păstrează încă parte din inconostasul original, piatra de pisanie (deşi prăbuşită şi crăpată) dar şi părţi din pictura iniţială, inclusiv scena votivă a ctitorilor bisericii.

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Acceptând că acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.