Valul doi în Europa. Dr Laura Zarafin, avertisment: „Nu există nici o garanție că dacă ești tânăr, normoponderal și sănătos tun nu poți face o formă severă”

Dr Laura Zarafin, medic primar ATI la Spitalul Colentina, a oferit, pe înțelesul tuturor, câteva sfaturi utile privind COVID-19. Informațiile sunt binevenite în condițiile în care Europa se confruntă deja cu un al doilea val de infectări.

De exemplu, în Franța au fost înregistrate sâmbătă 13.500 de cazuri, o cifră pe care țara nu a atins-o nici în martie. Anglia a început să impună restricții severe. Aproximativ 13 milioane de oameni nu mai pot primi acasă prieteni sau alte persoane din afara familiei. De altfel, barururile şi restaurantele se închid la ora 22.

Coronavirusul face ravagii în centrele pentru vârstnici! Alți peste 200 de oameni, confirmați cu SARS-COV 2 în astfel de instituții, într-un județ din țară

În Madrid infectările cresc alarmant, iar autorităţile au anunţat măsuri suplimentare.

Și România se confruntă cu un număr mare de infectări.

Sfaturile dr. Laura Zarafin:

„1. Nu știm care este predispus să facă o formă severă. În general oamenii cu comorbidităti: obezitate , HTA , diabet zaharat , boli cardiace , boli pulmonare cronice , cancere , accidente vasculare. Nu există nici o garanție că dacă ești tânăr, normoponderal și sănătos tun nu poți face o formă severă .

Aici intervine și „doza” de virus (de aceea este bine să ventilăm foarte bine spațiile închise, să păstrăm distanța și să purtăm masca); dar și tipul de imunitate. Imunitatea este determinată genetic în mare măsură, dar poate exista și imunitate încrucișată – cea care apare la cei ce au trecut prin alte îmbolnăviri cu alte virusuri din aceeași clasă sau / și la cei ce sunt vaccinați. Imunitatea este imediată (cea care apare la orice agent patogen ce ne agresează organismul), dar și imunitatea specifică. Imunitatea specifică poate fi umorală (apar anticorpi) sau mediată celular. Se pare că foarte mulți dintre cei asimptomatici au un tip de imunitate creat in timp prin întâlnitea cu alte virusuri din aceeași clasă.

2. Prevenția are rol crucial, neexistând tratament 100 % eficient .

Prevenția înseamnă ventilarea corectă a tuturor spațiilor închise (fără aparate de aer conditionat care doar recirculă aerul în încâpere , ci cu aparate care aduc aer din afară sau care au filtre HEPA), purtarea măștii corect, distanțarea fizică și igiena mâinilor (spălat pe mâini de câte ori duceți mâinile la față).

Nu cred că strică o alimentație bogată în legume și fructe, mișcarea zilnică, administrarea de Vitamină C, Vit D3, Zinc și Quercetin. Pentru cei cu factori de risc controlarea bolilor cronice, antiagregantul plachetar ( aspirina ) și / sau anticoagulantul (cei cu tulburări de ritm , cu accidente vasculare în antecedente , varice etc).

3. Tratamentul specific , cu garanții de vindecare NU EXISTĂ .

Antiviralul (remdesivir-ul, dacă îl ai este bine să îl administrezi în primele 24 – 48 de ore de la debutul simptomatologiei – nu există garanții că remdesivirul te scapă de o evoluție nefavorabilă; chiar firma producătoare și studiile de până acum subliniază că „scurtează durata bolii clinice”)

Anticoagulantul – se preferă heparinele cu greutate moleculară mică. Unii (italienii) dar și la noi (în multe spitale) se administrează din prima zi, de la debutul simptomatologiei sau din prima zi când PCR -ul este pozitiv. Având în vedere rezultatele autopsiilor se merge pe ideea anticoagulării precoce, rațiunea fiind aceea că poți împiedica trombembolia pulmonară sau microtrombozele .

Antiagregantul plachetar – aspirin cardio – la cei cu factori de risc cardiovasculaŕi dublă antiagregare ( aspenter + plavix )

Antiinflamator si imunomodulator – dexametazona

În cazul furtunii citokinice – anti interkeukina 6 ( tocilizumab )
OXIGENOTERAPIE OXIGENOTERAPIE OXIGENOTERAPIE
Cu fluxuri mari , cu mască CPAP , cu cort Helmet OXIGENOTERAPIE SĂ FIE .

Pacienții intubați au prognostic rezervat , saturația nu creste ( cu parametri maximali , nici măcar în “” prone position “” ) Antibioticele – când apar bacterii în culturi , când febra nu cedează – în funcție de antibiogramă și concentrația minimă inhibitorie.

4. Recuperarea – nu știm încă mare lucru .

Unii pacienți cu forme severe au leziuni pulmonare care persistâ , oboseală multe luni , dispnee la eforturi .etc .

Merită încercat recuperarea clasică plus terapie hiperbară .

După boală PCR -ul pozitiv nu semnifică mai nimic ( poate arâta doar prezența materialului genetic viral în exudat , dar virusul să nu crească pe medii de cultură – cu alte cuvinte este virus mort)

Multi pacienți ce au trecut prin boală pot să nu aibă anticorpi ( nu au Ig G ), cel mai probabil au imunitate mediată celular.

Eu cam asta am înțeles din ce am citit și văzut, pe scurt.

Nu suntem protejați 100%; nu suntem contagioși forever.”