Româncă, supraviețuitoare a exploziei gigant din Liban: ”Am crezut că am murit…dintr-o dată, am văzut ceva negru, ieşind din cer. Şi, la 3 secunde, a venit o bufnitură foarte mare, a căzut sticla de la maşină pe capul meu…nişte fete pline de sânge m-au scos din maşină. M-au pus lângă un zid…”

O româncă de 23 de ani, stabilită în Liban, a povestit pentru Observator TV momentul exploziei care a dus la peste 100 de morți și 5,000 de răniți.

(Reporter observatornews.ro ): Dar zona în care aţi filmat este chiar în port?
(Rim Sbeiti): E chiar vizavi de port. Să vă zic ce s-a întâmplat. Eu, ieri, am fost la spital, acolo, am avut nişte analize şi doctor. Am terminat acolo şi tocmai plecasem spre casă. Şi stăteam în maşină, aşteptam să trec. Şi, dintr-o dată, am văzut ceva negru, ieşind din cer.

Româncă, supraviețuitoare a exploziei gigant din Liban: ”Am crezut că am murit...dintr-o dată, am văzut ceva negru, ieşind din cer.  Şi, la 3 secunde, a venit o bufnitură foarte mare, a căzut sticla de la maşină pe capul meu...nişte fete pline de sânge m-au scos din maşină. M-au pus lângă un zid...” 1

Şi, la 3 secunde, a venit o bufnitură foarte mare, a căzut sticla de la maşină pe capul meu, tot. Nu ştiam ce este, am lăsat capul jos. Am crezut că am murit.

Ţipam, plângeam, m-am panicat. Pe urmă, nişte fete pline de sânge m-au scos din maşină. M-au pus lângă un zid, am stat acolo 4 fete şi un băiat, ei erau plini de sânge. Eu plângeam, eram foarte panicată, că ziceam că se mai întâmplă ceva acum. Pe urmă am început să văd lume plină de sânge.

Erau foarte plini de sânge! Unii care nu mai aveau ochi, se târau pe jos, copii, un băiat fără un picior… Deci, practic, vedeai numai sânge pe jos. Sticlă, sânge, praf.

Nu ştiai ce să faci, cum să faci, ce o să se întâmple. Nu ştiam ce este, doar trebuia să alerg, dar nu ştiam unde merg! Doar alergam!

Am mers vreo jumătate de oră pe sticlă, plângând, nu mai aveam aer. La ce vedeam, mi se făcea mai rău. Când am ieşit pe stradă, era şi mai rău: maşinile intrau una în alta, nu mai ştiau cum să o ia, dreapta-stânga. Ambulanţe… Deci, când am plecat de acolo eram foarte şocată, că nu mă aşteptam să fie chiar aşa de mare!

(Reporter): Puteţi să-mi descrieţi acele câteva secunde ale exploziei? Cum s-a auzit?

(Rim Sbeiti): Deci, practic, a căzut ceva peste maşina mea, de sus. Toată sticla a venit pe picioarele mele şi maşina s-a dus dreapta-stânga, aşa, dintr-o dată. Şi, practic, gata! Nu mai vedeam în faţa mea, că am fost cu capul jos, credeam că mai e ceva. Nu ştiam ce este, nu puteam să-mi ridic capul, mi-era foarte frică! Ţipam, eu am crezut că am murit, nu mai ştiam dacă sunt în viaţă sau nu.