(Last Updated On: December 4, 2019)

Deranj mare când s-a aflat că 44% dintre elevii din România sunt analfabeți funcționali, nu înțeleg ceea ce citesc. Bani dați degeaba profesorilor are nu sunt în stare măcar să-i facă să prieceapă ceva.

Ana Adriana Săftoiu: „Rezultatele testelor PISA sunt de ani buni la fel. România ocupă mereu un loc modest. Și e normal să fie așa. Pentru că elevii noștri nu sunt învățați în spiritul testelor PISA. Iau doar proba “citire”, respectiv înțelegerea unui text.

Cum arată un model de test PISA. Adriana Săftoiu: „Nu elevii sunt vinovați că nu știu să citească eticheta de pe pachetul de biscuiți” 1

De exemplu, acum ceva ani au avut de interpretat o dietă de slăbire si, în alt an, o etichetă de biscuiți. Ca să poți interpreta, citi aceste subiecte, presupune să știi să faci corelare de informații, între chimie, biologie, anatomie etc.

La noi, copiii nu învață făcând corelare între informații, între materii. Ei sunt învățați să repete pe de rost niște lecții. Nu mă miră deloc că nu reușim să facem saltul. Nu știu cum a sunat subiectul de acum, dar e limpede că îi aruncăm în “apă” fără ca bazinul să aibă apă. La viitorul test PISA va fi la fel, cât timp nu se schimbă spiritul din scoala românească. Nu elevii sunt vinovați că nu știu să citească eticheta de pe pachetul de biscuiți.

PISA nu măsoară performanța unui anumit curriculum şcolar, ci ceea ce ştiu şi pot face elevii în mod practic, la finalul învăţământului obligatoriu, abilitatea lor de a înțelege propriul proces de cunoaştere şi propriile experienţe de învăţare”.

Iată cum arată un model de test la Citire/Lectură din 2015, potrivit Digi 24.

GRAFFITI
Cele două scrisori sunt luate de pe Internet şi se referă la graffiti. Graffiti este un gen de pictură ilegală sau de scriere pe pereţi sau oriunde în altă parte. Referă-te la aceste scrisori pentru a răspunde la următoarele întrebări.

“Sunt neagră de supărare deoarece pereţii şcolii sunt curăţaţi şi redecoraţi pentru a patra oară pentru a scăpa de graffiti. Creativitatea este admirabilă dar oamenii ar trebui să găsească modalităţi de a se exprima care să nu impună societăţii cheltuieli suplimentare.

De ce să dăunezi reputaţiei tinerilor pictând graffiti acolo unde este interzis să o faci? Artiştii profesionişti nu îşi înşiră picturile pe stradă, nu-i aşa? În loc de asta, ei caută fonduri şi câştigă faimă prin expoziţii legale.

După părearea mea, clădirile, gardurile şi băncile din parc sunt şi ele opere de artă. Este chiar jalnic să strici arhitectura cu graffiti şi mai mult decât atât, această metodă distruge stratul de ozon. Sincer, nu pot să înţeleg de ce aceşti artişti criminali se mai obosesc dacă “operele lor de artă” sunt mereu îndepărtate imediat.”

Helga

“Gusturile nu se discută. Societatea este invadată de comunicare şi reclamă. Lozincile companiilor, nume de magazine. Afişe mari supărătoare pe stărzi. Sunt ele acceptabile? Da, cele mai multe. Sunt graffiti acceptabile? Unii oameni spun da, alţii nu. Cine plăteşte preţul pentru graffiti?

Cine plăteşte în final preţul pentru reclame? Bună întrebare. Consumatorul.

Persoanele care pun panouri publicitare vă cer permisiunea? Nu. Atunci pictorii de graffiti ar trebui să facă la fel? Nu este totul doar o problemă de comunicare – propriul tău nume, numele găştilor şi opere de artă mari pe stradă?

Gândiţi-vă la hainele cu dungi şi cadrilate care au apărut în magazine cu câţiva ani în urmă. Şi la costumele de ski. Modelele şi culorile erau furate direct chiar de pe pereţii înfloraţi. E chiar amuzant că aceste modele şi culori sunt acceptate şi admirate dar graffiti care au acelaşi stil sunt considerate îngrozitoare.

Sunt vremuri grele pentru artă.”

Sofia

Întrebarea 1: Scopul fiecărei scrisori este:

Să explice ce înseamnă graffiti.
Să prezinte o părere despre graffiti.
Să demonstreze popularitatea graffiti-urilor.
Să spună oamenilor cât de mult se cheltuie pentru îndepărtarea graffiti-urilor.

Întrebarea 2: Helga se referă la “cheltuielile” pe care graffiti le impune societăţii. Una dintre acestea este costul îndepărtării graffiti-urilor din locurile publice. La ce altă “cheltuială” se mai referă Helga?…………………………………………………………………………………………………….

Întrebarea 3: De ce se referă Sofia la reclamă?