(Last Updated On: November 11, 2019)

Românii din Diaspora au votat diferit față de cei din țară, cel puțin în ceea ce privește candidatul de pe locul al doilea.

Președintele Klau Iohannis a fost pe primul loc atât în țară, cât și în străinătate. Dacă românii din țară au votat-o pe Viorica Dăncilă pentru turul al doilea, în Diaspora, Dan Barna a adunat 27% din voturi.

După centralizarea a 93,89% din voturile din diaspora, rezultatele îl arată câștigător detașat pe Klaus Iohannis, care a obținut dublu față de Dan Barna.

Laura Ștefănuț: „Diaspora ne-a aratăt cum ar vota românii liberi. Cei peste 650.000 de români plecați în străinătate sunt liberi de mite electorale, sunt liberi de dependența față de primăria lor și de majoritatea mecanismelor care țin comunitățile românești captive. Cei peste 650.000 de români plecați în străinătate au alternative.  Pentru acești români ...” 1

Klaus Iohannis – 52,94% (335.712 voturi)
Dan Barna – 27,51% (174.464 voturi)
Theodor Paleologu – 6,4% (41.000)
Mircea Diaconu – 3,65% (23.119 voturi)
Viorica Dăncilă – 2,75% (17.430 voturi)

Laura Ștefănuț a scris pe Facebook: „Diaspora ne-a aratăt cum ar vota românii liberi.

Cei peste 650.000 de români plecați în străinătate sunt liberi de mite electorale, sunt liberi de dependența față de primăria lor și de majoritatea mecanismelor care țin comunitățile românești captive. Cei peste 650.000 de români plecați în străinătate au alternative.

Pentru acești români, opțiunile electorale au fost: locul întâi Klaus Iohannis, urmat de Dan Barna, Theodor Paleologu, Mircea Diaconu și abia apoi Viorica Dăncilă.

Nu întâmplător a fost perdant PSD-ul, fiindcă acesta este prin excelență partidul care ține România captivă.

Eliberați, românii din afară și-au pedepsit torționarul.

Încă din 2014, sociologul Bogdan Voicu și colegii lui au descoperit o realitate mascată de zgomotul uralelor pentru Facebook-ca-motor-al-succesului-lui-Iohannis.

Voicu a aflat că PSD-ul a pierdut în zone unde era cotat ca favorit, dar unde erau mulți emigranți.

“Migranții sunt un soi de buffer, au un efect de protecție față de mita electorală”, spune sociologul Voicu, care a și testat ipoteza.

Pe scurt, mecanismul captivității implementat și menținut de PSD este următorul: localitățile primesc bani mai mulți de la Guvern, în funcție de apartenența politică a primarului — prietenii și susținătorii PSD pot fi astfel recompensați, ceea ce securizează în general succesul candidatului PSD la alegeri. Dacă oamenii au alternative financiare și de locuire (se pot muta), ei (și uneori rudele lor) nu se mai simt obligați să voteze PSD.

Tot Bogdan Voicu îmi povestea că, pe lângă eliberarea față de dependența de autoritățile locale, cei plecați în străinătate au tendința să preia din valorile țării în care au emigrat. Fiindcă majoritatea au plecat în state vestice au deprins valori liberale, pe care le-au transmis și rudelor sau prietenilor rămași în țară — și uneori le-au influențat și acestora votul.

Abia atunci când România va scăpa de nepotisme, de corupție la toate nivelurile, de nesiguranța traiului de la o lună la alta și de toate mecanismele politice care îi țin captivi pe votanți, abia atunci votul din România va arăta ca votul din diaspora, iar România ca o țară din afară.”