(Last Updated On: November 8, 2019)

Astăzi este sărbătoare mare în calendarul ortodox: pe 8 noiembrie sunt prăznuiţi Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavriil. Circa 1,3 milioane de credincioşi români le poartă numele şi există şi numeroase biserici şi mănăstiri cu hramul Sfinţilor Arhangheli.

Grigore Leșe a transmis un mesaj cu această ocazie: „Înainte vreme, sărbătoarea Arhanghelilor ținea trei zile, de pe 8 până pe 10 noiembrie. Prima zi se numea „Capul Arhanghelului”, a doua, „Mijlocul” iar a treia, „Coada Arhanghelului”. Se credea că cine va lucra în acest interval sacru de timp, va muri în chinuri grozave.

Grigore Leşe: „Înainte vreme, sărbătoarea Arhanghelilor ținea trei zile, de pe 8 până pe 10 noiembrie. Prima zi se numea „Capul Arhanghelului”, a doua, „Mijlocul” iar a treia, „Coada Arhanghelului”. Se credea că cine va lucra în acest interval sacru de timp, va muri în chinuri grozave. Este perioada în care ...” 1

Este perioada în care se aduc rugăciuni și ofrande celor morți în condiții violente, pentru că tot acum se spune că „a fost omorâtă vara.” Și cum cele două lumânări ținute de nași la cununie sunt simbolurile Arhanghelilor Mihail şi Gavriil, pe 8 noiembrie finii trebuie să meargă la casa nașilor cu daruri. În imaginarul popular, Arhanghelul Gavriil este cunoscut drept vestitorul Nașterii Mântuitorului Iisus și, împreună cu Sf. Haralambie, stăpânitor peste ciumă.

În schimb, Arhanghelul Mihail este cel care veghează la căpătâiul bolnavilor iar, de moare vreunul, îi păzește sufletul să nu i-l ia diavolul. Tot el este văzut drept un sfânt războinic, aflat în luptă cu necuratul de la începuturile lumii și până la „săvârșitul” ei, cel care are grijă să nu fure dracii „sufletul din om și astrele de pe cer”.

În ziua praznicului se mănâncă peşte, pentru a fi sprinteni ca peştele, pentru a fi feriţi de boală şi de pagubă. Tot în această zi, finii aduc daruri de colăcei naşilor, un obicei nu chiar întâmplător, întrucât, la cununie, cele două lumânări ţinute de naşi sunt simboluri ale celor doi Arhangheli.

În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită ,,turta arieţilor’’(arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate, scrie capital.ro.

Această turtă se aruncă în dimineaţa de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare.