(Last Updated On: October 11, 2019)

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri că este în favoarea alegerilor anticipate, dar după alegerile prezidenţiale.

Preşedintele a spus că prevederile constituţionale nu favorizează alegeri anticipate.

Alegeri anticipate. Sebastian Lazaroiu: „O să mai explic o dată de ce alegerile anticipate nu sunt posibile, realist vorbind, în România. Fiind mai bătrân, nu știu dacă nu cumva o fac a o suta oară, așa că îmi cer scuze prietenilor deja plictisiți...” 1

„Aş putea chiar să spun că în Constituţie prevederea e gândită să inhibe alegerile anticipate. Se realizează foarte greu şi numai cu acordul şi sprijinul concret al unei majorităţi solide în Parlament. În Constituţie se spune că se poate dizolva Parlamentul dacă două propuneri succesive de premier sau guvern pică în Parlament. Astfel de condiţii se întrunesc greu. Este o problemă. Sunt dispus să mă implic după prezidenţiale într-o discuţie aşezată, corectă. Acum nu se poate purta această discuţie” a declarat președintele, citat de digi24.ro.

Sebastian Lazaroiu a scris pe Facebook: „O să mai explic o dată de ce alegerile anticipate nu sunt posibile, realist vorbind, în România. Fiind mai bătrân, nu știu dacă nu cumva o fac a o suta oară, așa că îmi cer scuze prietenilor deja plictisiți.

Nu există decât un singur algoritm pentru a ajunge la alegeri parlamentare înainte de termen (asta înseamnă anticipate): căderea succesivă a două cabinete la învestitură în Parlament.

Președintele face o propunere de premier, candidatul bate la ușile partidelor, cere sprijin, apoi încropește o listă de miniștri și un program de guvernare cu care merge în fața legislativului. Dacă ia 233 de voturi, se instalează guvernul, dacă nu, se reia aceeași rutină cu alt candidat (sau același). Dacă nici al doilea (a doua oară) nu strânge 233 de voturi, Președintele POATE (nu e obligat) să dizolve Parlamentul, efectul fiind evident: alegeri anticipate.

În ce situație suntem noi acum? După alegerile europarlamentare, avem un partid și o alianță (PNL și USR+) care ating singure aproape 50%+1 din opțiunile alegătorilor. PNL are acum 20% în Parlament, dar proiecția europarlamentarelor arată că poate avea un surplus de 7 puncte procentuale. USR+ are acum 10% în Parlament, proiecția europarlamentarelor arată că poate să-și dubleze numărul de parlamentari. Așadar, doar PNL și USR+ sunt avantajate de alegeri imediate pentru Parlament.

Celelalte partide arată așa:
PSD poate pierde jumătate din mandate la anticipate.
ALDE nu are șanse să intre în Parlament.
PRO ROMÂNIA e un partid nou, cu un scor modest, dar cu ambiții mari, care are nevoie să se organizeze.

Fiecare din cele trei partide are nevoie de timp. Un an nu e puțin. PSD speră să-si revină macar la un 30%, ALDE speră la o alianță convenabilă, ProR speră să fure de la PSD. Toate trei au nevoie să se așeze în teritoriu, la locale, după care să intre în parlamentare.

Coaliția PSD+ALDE+ProRomânia, in actualul Parlament, poate trece sau răsturna orice guvern (strict aritmetic), adică au majoritate.

Să zicem că Iohannis propune un premier, pe Orban, la prima înfățișare. El poate să cadă în Parlament, fără probleme, cu voturile celor trei partide. Viclean, Iohannis vine cu a doua propunere. Ghici! Dincă din Caracal. Știind că dacă il pică pe Dincă urmează anticipate, PSD, ALDE și Pro România vor vota cabinetul Dincă. O să ziceți – ei, nu, nu se poate, ar fi o acțiune total iresponsabilă, cu decont electoral prea mare pentru cele trei partide. Fals! Așa cum și-au arătat bilele la moțiunea de ieri, așa și le vor piti la învestirea lui Dincă în funcția de premier, după care vor da vina pe Iohannis, PNL, USR+ și alții, căci ei l-au vrut și l-au votat pe kidnapper premier. În orice caz, un circ cu responsabilități difuze, periculos, desigur, și pentru Iohannis.

Puneți la socoteală și că partidele care nu vor anticipatele (majoritare) au ca variantă și să nu introducă pe ordinea de zi votul pentru al doilea cabinet, ca sa nu fie circul groazei, cu un premier criminal în serie.

Puneți la socoteală că sunt parlamentari și la PNL, și la USR+, care, în ciuda proiecțiilor favorabile de creștere, știu că nu se vor mai afla pe liste în 2020 (pentru că sunt certați cu șefii sau au fluierat în biserică), așa că pentru ei tot ce mai contează e să își termine cu bine mandatul de patru ani, si aveți imaginea imposibilității anticipatelor.”