(Last Updated On: October 8, 2019)

Cursurile de prim ajutor sunt esențiale în salvarea unei persoane. Până la sosirea de ajutor specializat (chemat la 112, pentru solicitarea unui echipaj cu paramedici de la Ambulanţă sau SMURD / ISU), oricine poate acorda primul-ajutor unei persoane în dificultate.

Marea majoritate a românilor nu știu însă cum se acordă acestea.

Cardiolog Mirabela Cascaval, în autobuz: „Aud niște horcăieli în față și un domn udând-o cu apă pe o doamnă. Aceasta doamnă era în criză tonică ( criză epileptică), deja cu spume la gură....Ce vreau să scot în evidență este lipsa totală de logică în reacția oamenilor. Toți țipau să o ude cu apă, sa-i dea palme. Vroiau ca eu să vorbesc cu cei de la 112, când eu eram cu mâinile pe sternul femeii. Nimeni nu s-a gândit la ..” 1

Cardiologul pediatru Mirabela Cascaval a scris pe Facebook: „Drumul până la Sibiu și înapoi îl fac cu autobuzul, că pot să ațipesc, mai citesc o carte, în spatele volanului mi s-ar părea un timp pierdut.

Cu adrenalina ridicată după aceasta misiune de operații pe cord, la ieșire din Vâlcea aud niște horcăieli în față și un domn udând-o cu apă pe o doamnă.

Fără antecedente ( amănuntele astea le-am întrebat după), aceasta doamnă era în criză tonică ( criză epileptică), deja cu spume la gură.

Am luat-o, am pus-o pe culoar( criza trecuse), cu capul într-o parte ( riscul de aspiratie era mare, avea multe secreții), verific pulsul, surpriză: fără, de respirat abia mai respira. I-am dat pe toți la o parte și am început compresiile toracice, am strigat să sune cineva la 112.

Cam după un minut a început să aibă puls și să-și revină încet, încet. A fost confuză până a ajuns la Pitești, a știut să-mi spună cum o cheamă, dar nu a reușit să zică în ce an suntem. Să ne înțelegem, autobuzul mergea si oamenii țipau că au de prins avionul, deci să nu cumva să ne oprim, că doar era un doctor acolo.

Un doctor care nu avea decât niște mâini să resusciteze și un amărât de stetoscop de copii, cu care am reușit să aud doar un ritm cardiac regulat acoperit de zgomotul secrețiilor din piept.

Ce vreau să scot în evidență este lipsa totală de logică în reacția oamenilor. Poate își revenea și fără mine acolo, nu stiu. Toți țipau să o ude cu apă, sa-i dea palme. Vroiau ca eu să vorbesc cu cei de la 112, când eu eram cu mâinile pe sternul femeii. Nimeni nu s-a gândit la o poziție de siguranță și să verifice pulsul.

Avem nevoie de cursuri de prim ajutor în școli și pentru populația generală, avem nevoie ca oamenii să învețe lucrurile astea, să învețe să folosească un defibrilator dacă e nevoie, o manevra Heimlich, indiferent de profesie. În spital e altceva când ai cât de cât ce-ți trebuie. Dar diferența se face la fața locului, pe teren de cele mai multe ori.

Dnul dr. Craiu militează pentru aceste cursuri, se implică activ, se duce în școli, tine cursuri de primajutor pentru părinți. Dar nu poate un singur om. Ministerul educației, sănătății? Nici un răspuns…”