(Last Updated On: August 14, 2019)

Medicul nutriționist Mihaela Bilic a vorbit despre noul produs preferat al industriei alimentare: mazărea.

Mihaela Bilic a scris pe Facebook: „Proteina din mazăre, noua fiță în nutriție🤓. Nu cred ca promovarea veganismului este întâmplătoare, planeta riscă în viitorul apropiat să nu mai poată hrăni miliarde de carnivori😳 Si cum vremurile în care se murea de foame au trecut demult, provocarea industriei alimentare este să găsească produse capabile să acopere nevoile de nutrienți ale omenirii.

Mihaela Bilic: „Proteina din mazăre, noua fiță în nutriție...Nu cred ca promovarea veganismului este întâmplătoare, planeta riscă în viitorul apropiat să nu mai poată hrăni miliarde de carnivori. Si cum vremurile în care se murea de foame au trecut demult, provocarea...” 1

Cu siguranță produsele vegetale sunt mai ieftine, mai ușor de produs și mai eficiente ca randament la cultivare. Nu-i tot una să recoltezi cereale sau fasole de pe un câmp de câteva hectare, cu a crește animale, fie ele și în regim intensiv.

Cerealele și agricultura au apărut acum 10.000 ani ca sursă de hrană pentru oameni, soluție salvatoare care a dus la multiplicarea vertiginoasă a populației pe glob. Departe de a fi alimente ideale sau complete, cerealele s-au dovedit greu de digerat. Amidonul din ele (sursă de glucoză) nu poate fi consumat în stare crudă, el trebuie copt sau fiert. Proteinele din cereale pun și ele probleme, pe de o parte pentru că sunt incomplete (nu au toți aminoacizii esențiali), pe de altă parte pentru că determină inflamație la nivelul intestinului (vezi intoleranța la gluten). Cât despre fibre, deși ele conțin carbohidrați complecși, oamenii nu le pot digera (nici chiar prelucrate termin), deci rămân sursă de hrană doar pentru animalele ierbivore🐄🐏

Leguminoasele s-au dovedit ulterior marea speranță a nutriției de masă, cu soia ca reprezentant de bază. Toate boabele, fie ele de soia, fasole, mazăre, năut sau linte, au marele avantaj de a avea un conținut mare de proteine:20-22% raportat la produsul uscat, adică aproape cât carnea. E adevărat, nici aceste proteine vegetale nu sunt complete, însă e suficient să pui lângă ele o felie de pâine sau un bol de orez și gata, ai acoperit tot spectrul de AA esențiali.
Leguminoasele au și carbohidrați lenți din belșug (amidon), fapt ce le recomandă ca sursă de energie (glucoză) în alimentație. Ele sunt considerate un fel se super-food, un produs 2 în 1: proteine și făinoase la un loc. Sățioase (prin proteine), hrănitoare (prin amidon), dietetice (nu au decât urme de grăsimi) și bogate în fibre și minerale, leguminoasele par a fi noul WOW în materie de nutriție și alimentație.

Soia a fost detronată de pe poziție de lider al produselor vegetariene datorită conținutului mare de fitoestrogeni, substanțe similare cu estrogenul feminin, ce pot produce mari dereglări hormonale, mai ales la copii și bărbați. Apoi nu trebuie să uităm că soia este principalul reprezentant când vine vorba de modificări genetice și culturi intensive, amănunte care au umbrit serios reputația de super-aliment al acestor boabe😬

Ce urmează după soia? Se pare că mazărea este mai nou produsul preferat al industriei alimentare vegane, proteinele din mazăre fiind folosite pe scară largă ca înlocuitor al proteinelor animale. Odată scăpați de amenințarea fitoestrogenilor și a dezechilibrelor imunitare provocate de OMG-uri (organisme modificate genetic), putem mânca mazăre fără griji. Până și la capitolul balonare pune mai puține probleme față de fasolea boabe, iar cu sos de roșii și mărar e de-a dreptul delicioasă😋

Bineînțeles că nu trebuie să ne limităm la preparatele vegetariene, mazărea cu pui e un preparat cu care ne-au crescu bunicii. Iar pentru mai multă eficiență folosiți mazăre congelată sau în conservă și ciocănele de pui- fierbe repede și se topește în gură de fragedă ce e🤩 Iar pofticioșii au dezlegare și la o felie de pâine- ce sos e ăla în care nu poți înmuia un pic de miez?🤩”

 

Cereale precum quinoa, hrișcă, mei, boabele de năut, mazăre ori linte, tofu și lapte de soia plus semințele de floarea soarelui, de lucernă, de in, de dovleac sau de susan sunt adevărate „bombe” de proteine vegetale. Două sute de grame de linte gătită, spre exemplu, conține 18 grame de proteine, mai mult decât o pulpă de pui, în timp ce 200 de grame de quinoa – 8 grame de proteină, cam cât un ou fiert tare. O persoană sănătoasă, arată specialiștii, ar trebuie să consume 0,8 g proteine pe kilogram corp pe zi, potrivit doctorulzilei.ro.