(Last Updated On: July 19, 2019)

A circula cu trenul în România este o adevărată aventură. Trenurile merg extrem de încet, noaptea este frig în compartimente, iar angajații care ar trebui să fie la dispoziția călătorului se simt deranjați când cineva îi întreabă ceva.

Oana Vasiliu a scris pe Facebook: „Am venit cu trenul de noapte de la București la Iași. Am înghețat cu toții, ne-am învelit cu ce am prins de prin genți. Copiii au plâns de frig, deși am avut hanorace și geci.
Unii mai norocoși au avut căciuli la ei și le-au tras până pe ochi. Cei mai mulți oameni își trăgeau disperați gluga pe cap.
Ziceai că suntem o gașcă de viitori spărgători. La cum clănțăneam, arătăm ca niște spărgători de dinți.
Cred că mulți au coborât cu ceva măsele lipsă, dar nu asta contează. Bine că am scăpat întregi.

Oana Vasiliu: „Am venit cu trenul de noapte ...Am înghețat cu toții, ne-am învelit cu ce am prins de prin genți. Copiii au plâns de frig, deși am avut hanorace și geci....Totuși cea mai tare întâmplare a fost în Gara de Nord, unde mișunau gândaci uriași, străinii cu rucsacuri în spinare săreau speriați, luând-o la fugă și râzând mai mult isteric. Sau poate că erau fericiți că ...” 1

La un moment dat s-a simțit un miros puternic de gaz, iar o doamnă cu copil mic și-a făcut curaj și a întrebat controlarea ce se întâmplă.
Controlarea s-a oprit, s-a uitat la femeie ca la ultima tâmpită, apoi a plecat fără să scoată un cuvânt.
Zăpăcită de reacția controloarei, sărmana femeie a început să ne întrebe pe noi dacă e normal așa ceva.
Cu toții am spus că nu e, mai mult s-o liniștim, nu de alta, dar deja își făcea planul să oprească trenul și să sară pe câmp cu copil cu tot, numai să rămână în viață.

Nu o să vă mint, dar și mie mi-a cam stat inima și mi-am făcut un plan în tăcere în caz că doamne ferește… mai apar semne că nu suntem în siguranță. Mi-a venit atunci în minte ministru Cuc, nu știu de ce… Ăștia au pus în funcții niște tâmpiți, total pe lângă ce au de făcut. Au dat jos tâmpiți, au pus alții asemenea. La rândul lor au mai angajat alți tâmpiți, incompetenți, așa că nu m-ar fi mirat să se întâmple o nenorocire.

Nu mi-am terminat bine gândul, că ditamai geamantanul a căzut direct în capul unor adolescenți de lângă noi.
Posesoarea geamantanului uriaș și neliniștit, o femeie în vârstă s-a ridicat în picioare și a început să verifice adolescenții dacă mai sunt întregi. Ii verifica la propriu prin palpare pe frunte, ochi, tâmple.
-Măi, copii! Sigur n-ați pățit nimic? Sigur, sigur?

Adevărul e că la cum s-a auzit, puteam să jur că o să le țâșnească în orice minut un cucui uriaș sau brusc o să le cadă o mână.
Dar nimic. Am mai întors capul și eu de câteva ori, însă tinerii noștri rezistau eroic, benoclând de zor în telefon.

Totuși cea mai tare întâmplare a fost în Gara de Nord, unde mișunau gândaci uriași, străinii cu rucsacuri în spinare săreau speriați, luând-o la fugă și râzând mai mult isteric.
Sau poate că erau fericiți că au scăpat întregi din tren, iar ultima problemă părea să fie cuibul de gândaci de la baza scărilor.

Una chiar a strivit din greșeală o astfel de biată viețuitoare și s-a îndepărtat zicând încet:
-Sorry, sorry!

Și de ce să nu fie întâmplarea și mai și… copiii mei au început să fugărească goangele, țipând în gura mare, să ne știe toată gara.
-Mamă, mamă?! Ai văzut ce mari sunt? Ce mănâncă? Dar spune! Cu ce se hrănesc ăștia?
-Cu jegul lu’ Firea, am zis și eu printre dinți, uitându-mă la întregul tablou, tristă și scârbită.

Mi-am luat cu greu copiii de-acolo, dar nu înainte de a ceda la insistențele lor și de a le da telefonul să pozeze un gândac semi strivit, care încă mai pedala în gol cu un picior.
Poză în comentarii pentru cei mai tari de stomac.

Și ca să nu închei totuși cu faza cu gândacul, Bucureștiul e frumos, păcat că e pe mâna unor iresponsabili. Ca să nu spun ceva mai dur.

Am coborât în gara Nicolina. Mizerie și la noi în Iași, peronul strivit, zici că ai coborât într-un sat, nu într-un mare oraș.

Am rămas cu imaginea Cișmigiului în minte, cu zona șahiștilor, cu copacul cu cărți și câte și mai câte alte locuri frumoase de care nu m-aș mai fi despărțit.
Dar mai revin în august, cel mai probabil nu cu trenul.

PS. La venirea în București, cu noaptea în cap… ni s-au dat locuri, dar în picioare.

Doamna care vindea bilete în București mi-a anulat 3 călătorii gratuite pe care le aveam pentru copil. Pe motiv că erau completate greșit, deși o rugasem insistent să completeze ea cum știe mai bine. Nu era treaba ei, deși o colegă a rezolvat problema în 30 de secunde.”

Cu toate acestea, biletele de tren sunt tot mai greu de găsit. CFR călători recomandă cumpărarea biletelor cu anticipaţie.

În această perioadă biletele de tren sunt tot mai greu de găsit, existând situaţii când acestea se epuizează cu 1-2 zile înainte de plecare trenului, informează bihon.ro.

„În prezent, cererea de transport feroviar de călători este în creștere, tot mai multe persoane optând pentru călătoria cu trenul datorită accesibilității, prețurilor atractive practicate (reduceri tarifare, facilități de transport, oferte de călătorie adaptate fiecărei grupe de vârste și categorii sociale), precum și a siguranței și securității oferite pe timpul călătoriei”, transmite CFR Călători.