(Last Updated On: June 23, 2019)

Părinții adoptivi ai Sorinei au trimis duminică presei noi imagini cu fetiţa de opt ani pentru a arăta că aceasta se simte bine și nu este în niciun pericol.

Într-o înregistrare fetița apare veselă în timp ce se joacă modelând figurine iar într-o altă înregistrare se joacă cu mamei ei adoptivă în casă cu niște mingi, anunță Stirile Pro Tv.

Duminică, la Craiova, mai multe persoane plecate din Baia de Aramă protestează, considerând că fetiţa a fost preluată în mod abuziv şi cerând asigurări că fetiţa este bine.
Procurorul care a scos-o vineri cu forţa pe fetiţa de 8 ani din casa asistenţilor maternali pentru a o încredinţa părinţilor adoptivi este acum anchetat.

Procurorul implicat: “Nu am mai participat decât la percheziţii de societăţi, nu mă aşteptam să reacţioneze aşa fetiţa. Am încercat să pun cap stării de agitaţie. Nu, am tras de copil, am încercat … copilul se zbătea, să nu apăs. Am încercat să-l iau în braţe. Dar ea s-a târât pe jos efectiv. Ştiu, dar am reuşit să o iau în braţe şi să o duc la tata, asta nu s-a mai filmat.”

În final fetiţa a ajuns la familia care a adoptat-o legal, români stabiliţi în Statele Unite. Deocamdată nu au părăsit ţara.

Liviu Belulescu: „Sorina Sacarin..face prajituri împreună cu mama ei…!!!! MENTIONEZ CĂ AM ACORDUL FAMILIEI PTR.POSTARE IN SPATIUL PUBLIC!!”
Vezi aici Video:

Liviu Belulescu: „Acum…Sorina…se joacă cu..alți copii!!! MENTIONEZ CĂ AM ACORDUL FAMILIEI PTR POSTARE!!!”

Hari Bucur-Marcu: „Coincidență sau ce?
Acum două zile, tot omul din România a văzut cum oficialitățile românești, în frunte cu un procuror și păzite de mascați, s-au dus în Baia de Aramă, la o familie care deținea ilegal o fetiță de nouă ani, adoptată de o familie de româno-americani, și au luat-o pe fetița respectivă pe sus, indiferente la țipetele și la zbaterile copilului, întreaga întâmplare fiind filmată și dată pe toate posturile de răspândire a informației, clasice și noi.

Desigur, rămâne cum am spus: modul brutal fizic și psihic în care au acționat autoritățile române în acel filmuleț este reprobabil, dovedește totală nepregătire profesională și irelevanța ori chiar inexistența unor norme și proceduri clare și obligatorii pentru ca niciun copil din România să nu mai fie abuzat în halul acela, cu legea în mână.

Dar se dovedește că toată întâmplarea s-ar putea să fi fost politică. S-ar putea ca procurorul și judecătorul care au lansat și aprobat percheziția ce a dus la luarea copilului cu forța de la familia ce îl deținea ilegal și plasarea lui la familia care îl adoptase să fi răspuns la o vreo solicitare politică. La fel și cei care au filmat și au difuzat întâmplarea, s-ar putea să fi făcut doar un act de propagandă, în care fetița abuzată să fi fost doar un actor inocent, care nu știa că abuzarea sa fizică este menită să înduioșeze lumea privitoare.

De unde bănuiala asta? Din faptul că este o coincidență prea mare ca exact în ziua în care se petreceau aceste scene, la Washington D.C., Statele Unite ale Americii să publice raportul lor anual privind clasificarea statelor Lumii în legătură cu traficul de persoane.

Raport în care România coboară în clasament! Față de anul precedent, acum intră în categoria Tier 2 Watch List, categorie în care guvernele statelor incluse dovedesc lipsă de interes pentru progrese în eradicarea tuturor formelor de abuz și trafic al persoanelor și pentru salvarea victimelor acestui trafic, fie ele copii, femei sau bărbați.

Interesant este narativul de țară pe care îl prezintă raportul americanilor. Coborârea în clasament a României se datorează corupției autorităților guvernamentale! Concret: „corupția endemică și bănuiala că autoritățile sunt complice în infracțiuni specifice traficului de persoane au continuat fără a fi sancționate, mai ales pentru oficialii care exploatează minori din centrele de plasament.” Dar nu numai atât: „Judecătorii continuă să dovedească absența pregătirii specialziate în lucrul cu cazurile și victimele traficului, ceea ce are efecte negative pentru protecția martorilor, reabilitarea victimelor și condamnarea infractorilor. Mai departe, absența finanțării suficiente a asistenței guvernamentale și protecției victimelor rămâne o mare problemă, privând majoritatea victimelor de serviciile de stat necesare, făcându-le pasibile de re-traumatizare și vulnerabile la re-includerea lor în sistemele de trafic de persoane.”

La rândul meu, ca cetățean român trăitor în România, recunosc că mă duce gândul la faptul că povestea de la Baia de Aramă nu este altceva decât „o schemă de imagine”, concepută de „autoritățile române” pentru a diminua „impactul negativ” pe care știrea că România a coborât în clasament, din cauza „corupției endemice” și inabilității guvernului de a răspunde unor cerințe minime l-ar putea produce.

Că doar la asta ne pricepem, ca societate: să dăm semnale. Să schimbăm atenția. Să arătăm că a avea grijă de un copil înseamnă abuz fizic și psihic, că „așa ne cer americanii” pe care trebuie să îi mulțumim, că altfel, uite, ne scad ratingul de țară cu trafic de persoane”.