(Last Updated On: February 17, 2019)

Secția specială înființată de PSD și-a început furtunos activitatea acuzând-o pe fosta șefă a DNA, printre altele, că a avut o relație privată cu o persoană și că a cerut Ministerului de Interne să dea bani la polițiști să aducă în țară un infractor condamnat.
Mulți acuză că acest dosar este unul fabricat prin care se încearcă blocarea Laurei Codruța Kovesi de a ocupa funcția de procuror șef european. Însă Kovesi ar putea avea mare noroc.

Procurorul general, Augustin Lazăr, poate infirma actele de urmărire penală ale procurorilor din secția specială dacă le consideră ca fiind nelegale sau netemeinice, au declarat pentru G4Media.ro specialiști în drept penal. Potrivit acestora, o decizie a Curții Constituționale din 2018 stabilește clar că secția specială nu este o structură autonomă, ci procurorul șef de secție este subordonat ierarhic procurorului general.

Kovesi are noroc? Surse: Procurorul general, Augustin Lazăr, poate infirma actele de urmărire penală în dosarul Kovesi dacă le consideră nelegale. Decizia CCR 1

Potrivit legii privind organizarea judiciară (303/2004), ”soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmării este supusă controlului instanței competente să judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluția.” Or, procurorul ierarhic superior este Gheorghe Stan, șeful Secției speciale, care la rândul său este subordonat procurorului general.

150. Prin urmare, Curtea constată că autorii sesizării își formulează critica pornind de la premisa greșită că modalitatea de numire a procurorului șef determină „independența totală față de Parchetul din care face parte”.

Or, împrejurarea că procurorul șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 881 alin. (4) din legea supusă controlului de constituționalitate, în vreme ce procurorii șefi – al Direcției Naționale Anticorupție și, respectiv, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, nu prezintă relevanță din perspectiva aplicării dispozițiilor art. 132 alin. (1) din Constituție.

Cu alte cuvinte, indiferent de modul de numire în funcțiile de conducere în cadrul parchetelor, potrivit principiului constituțional al controlului ierarhic pe care se fundamentează activitatea procurorilor, toți aceștia sunt subordonați procurorului general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.

151. Astfel, în raporturile dintre procurorul șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt aplicabile dispozițiile art. 64 din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora „(1) Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine”, iar „(3) Soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale„.

De asemenea, sunt incidente prevederile procesual penale cuprinse, de exemplu, în art. 304, art. 335 alin. (1), art. 328 alin. (1) sau în art. 339 alin. (2) din Codul de procedură penală.