(Last Updated On: January 10, 2019)

Petre Daea, ministrul Agriculturii, a anunțat că anul acesta vor apărea primele case izolate termic cu lână.

Daea a precizat că în Bacău, Sighet, Bistrița și în Vâlcea sunt firme care fac saltele din lână, de diferite mărimi, grosimi și densități, care pot fi folosite pentru termoizolarea clădirilor, informează libertatea.ro.

Primele case izolate termic cu lână vor apărea în România anul acesta.  De ce e bine să izolezi casa cu lână. Arhitect: ”Dacă ştiţi cum e sub plapumă, poate să fie foarte bine. Nemţii folosesc, costurile nu sunt mici, dar...” 1

Ministrul Agriculturii a explicat că s-au făcut studii la institute specializate în așa fel încât lâna să poate fi folosită ca termoizolant. În zilele următoare vor avea loc întâlniri cu constructori de case de lemn din Germania şi Belgia pentru o potenţială colaborare în domeniu.

Pe 26 octombrie 2017, ministerul Agriculturii, Petre Daea, a lansat campania „Alege OAIA!’, prin care vrea să sprijine și să promoveze consumul cărnii de oaie. Tot prin programul „Alege Oaia„, Petre Daea a promis că românii vor degusta și shaorma din carne de oaie.

Arhitect citat de Stirile Pro TV: ”Dacă ştiţi cum e sub plapumă, poate să fie foarte bine. Nemţii folosesc, costurile nu sunt mici, dar s-ar putea să fie foarte fancy să ai izolaţie cu lână naturală. Dacă discutăm de confort acustic, un material pufos cum e lâna ar trebui să se comporte foarte bine. Lâna nu arde, dar nu vorbim de lână cum e ea pe oaie, cu reziduuri şi grăsimi.”

Producător: ″Este un produs destinat construcţiilor civile, o tehnologie şi un material care să facă faţă cerinţelor în construcţii. Pe lângă faptul că e reciclabil, are o amprentă de carbon foarte scăzută, are proprietatea de a purifica aerul.”

Adică reţine o parte din compuşii toxici din aerul poluat al oraşelor. Departe de aceste amănunte tehnice, în comuna Lunguleţu din Dâmboviţa, doamna Oiţa spune că orice ocazie să valorifice lâna e binevenită.

Ioana Oița Petrescu, producător: ”Lâna o lăsăm pe câmp, o aruncăm. Numai ce folosim noi în gospodărie. Cineva aici în zonă să facă un centru. O tunzi şi o duci, dar n-o arunci. E păcat! Aducem un băiat, că nu pot să tund atâtea oi.”

România produce anual în jur de 12 milioane de kilograme de lână, însă este printre cele mai puţin profitabile materii prime ecologice. Tunsul unei oi costă 5 lei, iar de la un animal se obţin 2-3 kilograme. Crescătorii care au norocul să fie aproape de un centru de colectare primesc 2-3 lei pe kilogramul de lână, din care un leu e subvenţia de la Ministerul Agriculturii. Dacă pui şi costurile de transport, fermierii rămân cu mai nimic.