România ca Turcia? La referendum ar da românii puterea președintelui? Vezi ce spun doi sociologi:

(Last Updated On: April 19, 2017)

După ce l-au criticat pe Traian Băsescu pentru că ar fi avut puteri prea mari ca președinte, sociologii pro PSD Marius Pieleanu și Alfred Bulai spun că românii ar vota un regim prezidențial, asemănător cu cel din Turcia. Așa să fie?

Sociologul Marius Pieleanu este de părere că în România un astfel de sistem ar fi dorit și votat, informează dcnews.ro.  Pieleanu spune că românii își doresc un președinte mai puternic, aspect care se observă în sondaje și în ceea ce i se cere președintelui să facă.

Astfel, continuă sociologul, dacă s-ar propune așa ceva, lumea ar ieși la vot, cvorumul s-ar întruni, iar rezultatul ar fi clar în favoarea unei republici prezidențiale. Marius Pieleanu este de părerere că românii investesc așteptări în președintele țării care se suprapun perfect peste acest model.

 

Contactat de DCNews, Alfred Bulai spune că o astfel de schimbare ar avea șanse să scoată românii la scrutin, iar rezultatul final ar fi unul foarte strâns, dar cu reale șanse ca balanța să încline spre varianta republicii prezidențiale.

Emoție sau președinte carismatic

Totul ar fi însă condiționat de câteva aspecte: evenimentul ar trebui să aibă loc în contextul unui eveniment de genul Colectiv, cu emoție puternică sau după alegerile prezidențiale, în cazul în care președinte ar ieși o persoană carismatică.

Bulai spune că în cazul unui eveniment de tipul Colectiv va depinde foarte mult modul în care este creionat discursul public, atunci când există posibilitatea ca societatea să ceară mai multă autoritate. Un astfel de deziderat, o republică prezidențială nu este departe de aspirațiile românilor, mai spune sociologul. Totodată Bulai este de părere că aici se poate adăuga poate și un deficit de experiență democratică pentru români, care percep mai puțin instituțiile și mai mult persoanele. Alfred Bulai spune că Parlamentul este reprezentat de o mulțime difuză, amplu contestată în presă, cu o imagine proastă. În acest context, dacă oamenii ar fi puși să aleagă între un președinte mai puternic și Parlament sunt șanse ca românii să încline spre prima variantă.

Bulai a dat ca exemplu situația politică din momentul Colectiv. El spune că în contextul în care Victor Ponta nu era de acord cu un guvern tehnocrat s-ar fi ajuns cel mai probabil la o criză prelungită în Parlament, cu proteste în stradă, iar lumea ar fi fost de acord cu o republică prezidențială.

Alfred Bulai spune de asemenea că este important contextul: în primul mandat al lui Băsescu schimbarea ar fi avut mari șanse, însă în cel de-al doilea, cel mai probabil românii nu și-ar mai dorit o republică prezidențială.

Turcii au aprobat la referendumul de duminica modificarea constitutiei, inlocuind sistemul parlamentar cu presedintia executiva mult dorita de Recep Tayyip Erdogan, potrivit hotnews.ro.

 

  • Functia de premier este desfiintata. Presedintele va numi cabinetul si un numar – care nu a fost stabilit – de vicepresedinti.
  • Presedintele va putea emite decrete pentru crearea de noi ministere si reglementarea acestora si sa numeasca sau sa demita inalti functionari fara aprobarea parlamentului.
  • Decretele nu pot fi date in chestiuni ce privesc drepturi si libertati fundamentale, nici prin incalcarea legilor existente. Tribunalele decid daca un decret incalca legea. Criticii spun ca exprimarile ambigue din legislatie, dar si reputatia de partinire a sistemului judiciar genereaza probleme de independenta in cazul unor astfel de decizii.
  • Presedintele va putea sa-si mentina calitatea de membru al unui partid politic, inclusiv conducerea unui partid. Inainte de referendum presedintele era plasat deasupra politicii de partid.
  • Presedintele va putea declara starea de urgenta si nu mai are nevoie de aprobarea cabinetului pentru asta.
  • Presedintele va putea sa realizeze proiectul de buget, pana acum construit de parlament. Consiliul de Supraveghere de Stat (DDK), o institutie prezidentiala care supervizeaza activitatile organismelor publice si private, va putea demara investigatii administrative, dand presedintelui o putere directa asupra unei largi game de organizatii, inclusiv asupra fortelor armate.
  • Daca presedintele este acuzat sau suspectat de o infractiune, parlamentul poate solicita o ancheta cu o majoritate simpla si poate trimite ancheta la Curtea Constitutionala cu o majoritate de doua treimi.
  • Curtea Constitutionala are autortatea de a-l judeca pe presedinte. Doisprezece dintre membrii sai sunt numiti de presedinte si trei de parlament.
  • Numarul de parlamentari creste de la 550 la 600, iar varsta minima pe care o poate avea un ales este coborata de la 25 la 18 ani.
  • Alegerile parlamentare vor avea loc la fiecare cinci ani, in loc de patru ani, iar scrutinul va avea loc in aceeasi zi cu scrutinul prezidential.
  • Presedintele va putea sa dizolve parlamentul, dar acest lucru declanseaza si alegeri prezidentiale anticipate. Presedintele va putea sa aiba maxim doua mandate de cinci ani. Daca parlamentul decide sa organizeze anticipate in timpul celui de-al doilea mandat al presedintelui, acesta va putea sa candideze din nou.